Și Newton credea în alchimie. Sunt extrem de multe exemple de acest fel. Orice acțiune observată trece prin filtrul subiectivității noastre. Orice acțiune observată e influențată de factori pe care un om nu are de unde să știe dacă i-a considerat sau dacă i-a înțeles ca atare. E ca în parodia aia cu Dumnezeu: „Dar dacă există ceva ce nu știi că există?" - Întrebare dată lui Dumnezeu. Omul de multe ori poate fi asociat cu acel personaj din acea animație. Omul urăște nesiguranța și de aceea face pe Dumnezeu. Experiențele subiective îi dau o viziune, în mod normal, subiectivă despre viață.
Nu contează cât de inteligent ești, faptul că ești subiectiv și influențat de ceea ce e în jurul tău te face uman.
Totuși stăm și ne gândim... Dacă avem o inteligență egală, de ce șahul încă se joacă pe categorii de sex? Tot ce zice Fischer nu e contrazis de realitatea actuală. Adică știm de ce sporturi precum fotbalul sunt pe categorii de sex. Dar poate omit eu ceva.
Nu pare să se fi pregătit dinainte pentru interviul ăsta. De aia nu se poate conta prea mult pe ce a spus. Nu a fost coerent. Când i s-a dat definiţia pentru misogin, a reacţionat prompt, spunând că nu e. Că femeile nu au avut performanţe în competiţiile de şah la nivelul bărbaţilor, a spus omul un adevăr. Se poate verifica istoria campionatelor mondiale. Când a fost întrebat cu privire la activităţi extra-şah, a dat un răspuns grăbit. Dacă se gândea mai serios, poate răspundea altfel. Cum să nu fie capabile femeile să se implice în activităţi intelectuale? Păi, Marie Curie? Cum e? Ca să dau doar un exemplu.
Nu prea poti sa-l judeci pe străbunicu care o rupea in bataie pe strabunica-mea, cand bataia era sport national.
Greu de găsit. La prepararea mâncărurilor - sunt şi bucătari cel puţin la fel de buni; la croit haine - sunt croitori tot aşa de buni... Poate la îngrijirea copilului mic.
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: