Ce sens are viata, in afara de te nasti, te dezvolti si mori?

Dupa ce te nasti si cresti mare lucrezi, te distrezi, faci multe chestii in viata (traind-o), dupa o vreme cand esti adult si doresti sa ai familie bine, daca nu ramai singur si ai libertatea dorita, etc.

Aceasta viata este doar o pregatire pentru adevarata viata (rai/iad). Cu toate ca ne vine foarte greu sa credem asta, adevarata viata nu este pe pamant, ci alaturi de Dumnezeu! Asa cu Adam si Eva au trait alaturi de Dumnezeu in Eden!

Demonstrezi ca femeile sunt curve. F*ti cat mai multe.
Poate mai traim si sa suferim.

Intrebarea asta a aparut de cand a aparut omul... si raspunsul se mai cauta si azi...

=> ca omul este prost.

Intrebarea asta nu e de cand omul si raspunsul nu se mai cauta si azi. Eu personal l am gasit... sensul vietii e sa l iubim pe Dumnezeu pentru a ajunge la adevar!

Excelenta deducere

Si din "omul este prost" deducem ca vrea sa invete [ sa se perfectioneze ] daca inca mai cauta raspuns la intrebare ( si din asta deducem iar ca omul este prost pentru ca nu poate sa fie perfect ) ].

Sa lasi ceva in urma ta?

Viata nu are sens, in momentul in care descoperi asta nu iti ramane decat sa ii dai tu un sens!

Sa faci sex turbat

Omul este prost pentru ca nu poate sa fie perfect? Ce, daca nu-i alba, inseamna ca-i neagra? Daca-i grie? Daca nu iei 10 la scoala, inseamna ca iei numaidecat 1? Hmm, nu, exista si-o "cale" de mijloc.
Stickman, viata n-o sa capete niciun sens daca stai doar si te intrebi ce sens o fi avand, nu, trebuie sa faci ceva (practic!) pentru ca viata sa capete sens. Asa era o familie, care avea un bebelus, si se intrebau: "oare cade sacul acela de ciment in capul copilului nostru?!" Dar niciunul nu s-a dus sa mute copilul si sacul, ci se intrebau intruna...Ati prin ideea, ma bucur pentru noi.

Daca nu poate sa fie perfect de ce mai incearca? Asta il face prost, ca tot incearca...

Ca tot incearca, sa ce, sa fie perfect? Atunci, cel ce nu incearca deloc (bazandu-se pe ideea asta), cum se numeste?

Realist.

N-as crede. M-ai degraba l-as numi realist pe cel ce vrea sa tinda spre perfectiune (fara ganduri de "atingere"). Prostul este, de fapt, cel ce se complace in ideea promovata de tine si nu misca un deget.

Tu ii dai sens

Nu e prost un om care incearca sa fure o masina din fata Politiei chiar daca stie ca nu poate? Realistul se lasa pagubas. Pesimistul stie ca nu poate si ( nu ) incearca. Optimistul crede ca poate si incearca [ ceea ce il face si pe el prost ].

Nu poate? De ce, pentru ca se sperie de numele "politie"? In politia aia nu-s tot oameni (imperfecti)? Si de acolo se poate fura. Si-ti mai vand un pont, daca tot ai adus vorba de optimisti si pesimisti: ma pot declara pesimist, dar pot actiona ca un adevarat optimist!