Ce stă, după părerea voastră, la baza eticii: fericirea sau obligaţia?
Aristotel consideră că fericirea stă în a vieţui într-un mod virtuos. Bentham spune că fericirea este strâns legată de facerea de bine pentru toţi oamenii. Kant consideră că obligaţia (datoria) este mai importantă decât fericirea. Nietzche e de părere că fericirea rezultă din a deţine puterea. Sartre ne vorbeşte şi el despre o etică existenţialistă. Iar Tong apreciază că eticile feministe sunt diferite.
De care parte vă poziţionaţi voi?
Buna
Eu cred ca unpic din fiecare. Cand suntem singuri sau vrem sa fim singuri, consideram ca fericirea consta din pace, constientizare, reflectii, in simplitate, in natura. Cand suntem intr-o situatie sau ni se cere ajutorul, mai ales de cineva drag, consideram o stare de fericire (satisfactia cand ai reusit sa indeplinesti obligatia facuta pentru acel cineva), cand suntem intr-un loc unde cine are atitudine, iuteala, inteligenta, depinde de loc si cerinte, da dovada in acel loc de ce e mai bun si e un sef pentru altii, iarasi simtim acea satisfactie orgolioasa pentru care, pentru multi, din nefericire, inseamna fericire.
Iar legat de eticele feministe, variaza, pentru ca femeile trec prin mai multe stari emotionale si faze fizice, ajungand fiecare, dupa caz, la concluzii si fel de a fi personal.
Eu cred din fiecare. Adevarul e cate unpic in toate religiile si in fiecare din noi.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Si, ca sa raspund la intrebare: nu cred in metafizica lui Rudolf Steiner, dar cred ca individualismul etic descris de el mi se potriveste. Aici individualism fiind opus colectivismului, adica unui cod moral obligatoriu in mod colectiv. Sigur, Steiner nu neaga aplicarea legilor statului, dar de obicei ele nu-ti spun in mod imperativ ce scop ai in viata.
Răspunde
"Sistemul său de credință este atât de excentric, atât de nesusținut de dovezi, atât de vădit bizar încât scepticii raționali nu pot să-l considere decât delir... În timp ce maniera lui Einstein de a percepe lumea prin gândire a fost confirmată experimental și matematic, cea a lui Steiner a rămas intens subiectivă și nu se pretează la confirmare obiectivă." - Anthony Storr
Dap, de acord cu Storr. Dar am retinut de la el doar etica. Si probabil ca nu a fost foarte original, daca-l citesti pe Nietzsche poate ajungi la aceeasi concluzie, din nefericire Nietzsche e foarte greu de inteles din pricina multor metafore al caror sens nu e imediat clar.
La Aleister Crowley asta se numeste Thelema. Dar e aceeasi etica precum la Steiner.
La fel cum crestinismul e platonism pentru mase, Steiner si Crowley sunt Nietzsche pentru mase.
Iar "vointa de putere" a lui Nietzsche poate fi atat lauda cat si critica acida.
De exemplu, cand cineva spune ca preotii sunt condusi de "vointa de putere" nu e o lauda la adresa preotilor.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
