Celula vie, diviziunea celulară, reproducerea celulelor, metabolismul și sinteza (fără de care reproducerea n-ar fi posibilă), fenomenul eredității (transmiterea prin gene), fenomenul evoluției ca urmare a mutațiilor suferite de gene (fenomen foarte rar și întâmplător), codul genetic și transmiterea lui, rolul enzimelor...
Toate acestea sunt adevărate provocări pentru oamenii de știință, în încercarea de a le înțelege și a le explica. S-au făcut deja progrese mari în această direcție, dar mai e mult până departe. Se poate vedea o luminiță la capătul tunelului? Adică, se va ajunge într-un final ca toate aceste procese biologice să fie pe deplin înțelese și explicate științific? Ce credeți?

Toate acestea se vor lovi de "Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii," care se va ajunge "in capul unghiului."(Psalmul 117, 22). Stiintele moderne pleaca de la ipoteza evolutiei, in contradictie cu lumea ca urmare a Creatiei Lui Dumnezeu.

Dupa cum oarecum ati semnalat si dvs., cea mai mare problema este aparitia lumii din nimic, adica accidental, lucru imposibil d.p.d.v. logic, iar ca urmare, intr-o astfel de lume, cunoasterea ar fi imposibila. Dupa care in paradigma evolutiva ne este sugerat un lung proces evolutiv si asa mai departe. Simplul fapt ca omul poate intra in posesia cunoasterii si face tot timpul afirmatii ale cunoasterii sale, respinge complet insasi punctul de plecare al paradigmei evolutive, darwiniste, naturaliste. empiriciste si asa mai departe.

Sa se afle exact cum s-a intamplat, no sa se afle niciodata.De ce? Simplu, pentru ca toate procesele astea, au avut loc in multe milioane de ani, zeci de milioane, timp in care toate astea au trecut prin N situatii, N conditii si asa mai departe.
De accea nici nu se poate obtine viata in laborator, pentru ca nu se cunosc toate etapele, toate conditiile prin care a trebuit sa treaca materia pana sa devina viata.

Daca ai vazut unele vinuri daca se tin mai mult timp devin mai bune corect? Daca faci acelasi vin si il gusti dupa 1 an sa zic, spui ca nu-i ala ce l-ai baut nu stiu unde.

Dar tu de exemplu nu stii citi ani avea acel vin ce l-ai baut nu stiu la cine, sau unde. Ca urmare no sa stii cum au facut aia vinul ala asa de bun o sa incerci si tu si tot incerci dar nu-ti iese.Nu iese pentru ca nu stii toate detaliile, orice detaliu conteaza.

Asa si viata, poate conteaza cit au stat acele ingrediente sub actiunea mai stiu si eu carui factor, lumina, radiatie etc ani, mii, milioane sa poate face ca acele ingrediente, sa inceapa sa miste ceva.

Asa ca doar se banuie ca asa ar fi aparut, oamenii le-au dat un sens, pentru ca la baza, viata este formata din atomi.
Poate ca viata o fi aparut odata cu universul, atunci au fost conditii ce nu se mai pot intilni dupa ce universul s-a format. Orice este posibil, cam astea ar fi posibile situatii de aparitie a vietii, iar noi nu cred ca avem cum sa stim astea.
Nu este ceva care s-a format in ani, mii de ani.Dar stim ca viata este alcatuita din atomi, iar daca am putea arenja acei atomi in felul respectiv am obtine viata.
Ca urmare nu vom stii exact cum aparu viata, asa fara interventia omului, dar vom intelege ca asa aparu, atunci cand vom face chestia asta, adica sa arenjam atomii dupa cum dorim noi.

Deocamdata nu stim, nu putem manipula atomi mai mult de cateva chestii simple, dar in viitor este posibil.
Nu zic sa obtinem cine stie ce organisme comlpexe dar macar asa chestii simple, atunci vom stii sigur ca viata a aparut singura si dartorita unui sir indenlungat de conditii la care a fost supusa materia.

Cam așa cred și eu, că timpul rezolvă toate; e vorba de timpul înelungat, bineînțeles. Numai că noi nu prea știm ce este timpul. Un dicționar enciclopedic începe așa: "Time – one of the greatest mistery known by man; no one knows exactly what it is". Totuși, în timpul acesta, așa misterios cum e, s-au putut întâmpla multe; s-au ivit tot felul de condiții. Cum ai zis și tu, a mai acționat lumina, radiațiile, mai schimbările de temperatură...tot felul. A mai venit câte un ger năpraznic, a mai erupt câte un vulcan, s-a mai cutremurat pământul. E posibil ca vreun cutremur din ăsta deosebit de violent să fi zguduit și atomii și să-i fi forțat să se organizeze altfel. Cine poate ști cum a fost! Cert este că încet-încet, cu răbdare și... tutun nu cred că era pe atunci, s-a ajuns unde s-a ajuns. Totul e bine când se termină cu bine.