Considera urmatoarea situatie :

Nu esti sarac.
Nu ai fost niciodata abuzat fizic/sexual/etc.
Ai o familie.
Ai prieteni.
Razi si petreci cand se iveste ocazia.
Te descurci bine cu scoala.
Financiar esti ok.
Nu te-a amenintat nimeni cu moartea.
Nu ai probleme cu nimeni de genu din care sa n-ai scapare.
Nu suferi de boli incurabile, esti sanatos.
Ai prieteni,iesi pe afara.
Ai avut pana acum o viata destul de reusita.

si totusi. vrei sa te sinucizi. vrei sa se termine totul. singurul lucru care te opreste e gandul ca ii vei rani pe cei care tin la tine, mai ales din familie. nu iti pasa prea mult de viata si nici nu iti e frica de moarte sau de ce va urma.

ce motiv/e ai? incerc sa gasesc un raspuns relevant de ceva vreme si ma gandeam ca poate ma puteti ajuta.

de preferat fara glume si sfaturi gen du-te la psihiatru sau altele de genu asta totusi.

Pai dupa cum ai desccris, are o stare foarte buna...
Titul pleca de la bibilica (creier) a intrat intro stare in care nu mai poate iesi.
A intrat in depresie dintr-un anumit motiv si nu va mai iesi daca nu o va / il va ajuta un psiholoh / psihiatru!
Parerea mea asta e, sper ca te-am ajutat si mult noroc

O viata ai pe care sa o traiesti! De ce sa nu o traiesti mai departe! Inca nu sti cate aventuri o sa mai ai! Acum daca ai patit ceva "Vai imi doresc moartea" Nu! asta e gresit

Ai tot ce are nevoie un om fericit! Nu e nevoie sa faci un pas gresit, D-zeu ti-a dat viata, tot el are dreptul sa ti-o ia! Si eu am trecut prin asa perioada, cand desi vedeam ca sunt o persoana care nu duce lipsa de nimic, aveam acest gand urat! Pina la urma trece. Incearca sa fii mai optimista (o sa vorbesc la feminin) sa incerci sa te gandesti ca exista persoane cu mult mai nefericite ca tine, dar care lupta sa traiasca si isi pretuiesc viata! Bucura-te de ce ai, pretuieste tot ce ti se intimpla! Fii mai increzuta in tine si totul va fi bine! Vei vedea ca vei trece peste acest gand, la fel cum am trecut si eu! Multa multa bafta! Funda? ^ - ^

Eu consider ca motivul principal este aceasta "viata perfecta" pe care ai descris-o. Neavand neajunsuri, dezamagiri, lipsuri etc., nu apreciaze la intreaga sa valoare tot ce ai. Asta e parerea mea si sper ca ai inteles ceva din ce ti-am spus.
P.S. "Daca viata e un joc de copii si pierzi, ce faci? Nu te mai joci si pleci acasa sau incerci inca o data sa castigi?"

Treaba cu sinucisul neaga una dintre afirmatiile tale de mai sus, si anume "Ai avut pana acum o viata destul de reusita." Nu, nu ai avut o viata deloc. Ai crezut ca ai o viata. Iti lipseste scopul. Ai nevoie sa iesi in lumea larga si sa vezi cu adevarat ce inseamna viata. Sa vezi de ce unii traiesc si se bucura de asta desi aparent nu au nici un motiv pentru a o face. Trebuie sa faci ceva cu adevarat pentru cei din jur ca sa iti dai seama de sens. Nu, nu vorbesc de cei cunoscuti. Nu intru in rahaturi cu dumnezei si vai ce dor o sa le fie alor tai de tine, alea sint prostii pentru cei slabi. TU trebuie sa iti dai seama ca intregul univers e un mecanism urias si multe rotite trebuie sa ia si sa sara singurele la locul lor. Tu inca nu ti-ai gasit locul.
P.S. Nu e vorba de psihiatru, ci de psiholog. Si nu e nici o rusine sa te duci sa discuti cu unul. Nu e ca si cum ai merge acolo ca sa iei reteta de Xanax sau Valium, ci ca sa discuti cu cineva care te-ar putea ajuta sa iti gasesti cu adevarat un rost.

E bună întrebarea, care sunt cauzele sinuciderilor?

Pe glob, oamenii se sinucid mai mult în țările dezvoltate decât în cele subdezvoltate. În Japonia și Coreea de Sud sinuciderile sunt o problemă mare, deși au un standard de viață ridicat. Eu cred că are de-a face cu așteptările de la familie, societate, etc. E o presiune socială care duce la stres, trebuie să excelezi, altfel nu se poate.

Există și factori genetici, se pare că populațiile fino-ugrice (finlandezii și ungurii) au niște gene care îi predispune la așa ceva. Mi se pare interesant că în SUA, sinuciderile sunt mult mai frecvente în rândul albilor și a asiaticilor decât în rândul negrilor, deși negrii câștigă în medie mai puțin decât albii acolo. Regiunea cu cele mai puține sinucideri e America Latină.

Practic, oamenii nu par să se sinucidă de cât de rău o duc. Cât de des ai auzit de țigani care s-au sinucis?

O chestie nostimă e că mai multe femei încearcă să se sinucidă dar mai mulți bărbați reușesc.

În concluzie, sinuciderile au factori genetici și sociali, deși în cele din urmă, totul e în creier. Dacă ești deprimat, probabil e vreun dezechilibru hormonal, ai nevoie de niște pastiluțe de fericire.

Apropo de depresie, nenumărați oameni și-au luat zilele din cauza iubirii. Alții își iau zilele fiindcă nu-și găsesc "jumătatea".

Totul e în minte. Einstein zicea: "un scaun, o masă, un castron de fructe și o vioară; ce altceva are omul nevoie ca să fie fericit?". Sir Thomas Brown scria: "Sunt cel mai fericit om în viaţă. Am în mine ceva ce poate transforma sărăcia în bogăţie, greutatea în prosperitate. Sunt mai invulnerabil decât Ahile; destinul n-are niciun loc în care să mă lovească."

Nu ești suficient de împlinit, ceva te macină, ceva ce aparent e o problemă ușoară. Toți avem slăbiciuni, iar când ne lovim unde ne doare vedem altfel majoritatea lucrurilor.
Asta e-n cazul meu.
Baftă!

E simpla intrebarea: Disfunctiunile psihice.

Degeaba esti implinit pe plan material daca nu esti si pe cel spiritual

Probabil te-ai plictisit deoarece te-ai saturat sa tot cauti fericirea prin diferite parti. Este posibil ca in subconstient s-a format o idee cum ca fericirea nu exista si nu are rost sa o mai cauti asa ca acum plutesti in deriva si te intrebi care-i rostul. Poate nu ai gasit iubire iar lumea ti se pare o schita mizerabila monotona si plictisitoare. Zic si eu, poate!

Eu cred ca a ajuns la ideea sinuciderii de la ideea tampita ca e musai sa fii fericit. Fericirea este o fixatie mic-burgheza. Iar a renunta la viata din plictiseala e la fel de tampit. Daca iei anumite medicamente chiar te simti bine si nu te mai gandesti la fericire.

Suna a zona de confort. Ca sa scap de gandul sinuciderii as cauta noi provocari.

Am o viata prea frumoasa ca sa o traiesc, in comparatie cu altii

1.Pentru că (,) candidează Udrea
2. Pentru că ai nevoie de atenție
3. Suntem înconjurați de prostie
4. Ți-a murit cineva drag, sau suferi de depresie, ești stresat, sau alte lucruri de genu'

Si e ceva de genu' "Hai ba sa ma sinucid!" sau se simte vreun motiv, fara sa iti poti da seama de acesta? Adica o stare brusca de tristete urmata de acest gand?

Toate cele enumarate de tine ti-au devenit banale, nu te implinesc, nu te motiveaza, ai nevoie de ceva nou, ceva care sa te motiveze... Ai nevoie sa se intample ceva in viata ta, sa iesi din monoton, ai nevoie de-o schimbare, iti lipseste ceva, iar eu cred ca tu stii intr-o anumita masura ce este acel ceva. Cu siguranta ai sperante si vise, activeaza in favoarea lor(a acelor "lucruri" care ti-ar aduce fericire si ti-ar motiva viata). Axeaza-te pe lucruri care iti vor adunce sperante si incredere in tine, ele sunt cheia succesului.

Nu e de genu " hai sa ma sinucid!" se simte o raceala totala fata de viata, oameni, societate.viata nu mai are valoarea si insemnatatea pe care o are pentru oamenii de genu " nu vreau sa mor, fac orice sa nu mor ". vreau ca totul sa se termine si daca viata asta nu inseamna totul atunci etapa asta sa se termine, sa trec mai departe, sa vad ce urmeaza daca urmeaza ceva daca nu tot vreau sa ajung la sfarsit. nu am rabdare sa traiesc o viata care pentru mine nu inseamna absolut nimic,fericirea,tristetea,iubirea, supararea toate sunt sentimente despre care detasat pot spune ca se simt ca si o aroma cand o gusti, doar ca dupa ce o gusti nu mai vrei neaparat sa o gusti din nou, nu prea-ti pasa de fapt daca o vei mai gusta sau nu.

nu se simte nici o legatura fata de viata in sine, oameni..pare doar e experienta prin care esti fortat sa treci.

Viata nu e "perfecta" nici pe departe, apar si dezamagiri neajunsuri etc doar ca irelevante cand esti intr-o stare de nepasare, treci peste ele si cand te intreaba cineva, uiti sa mentionezi.

daca esti constient ca viata e un joc, esti pus pe castigat insa
daca nu stii ca viata e un joc si nu gasesti nici un rost in a castiga cel mai probabil o sa renunti.

Nu ma refer doar la "castigat", ci la doar a juca, fara sa renunti.

Si de ce n-o faci sa inseme ceva? Schimba ceva.N-ai chiar nimic ce sa-ti placa sa faci, indiferent de care sunt lucrurile care te impiedica sa o faci? Nici o obsesie cu nimic, oricat de ciudata sau dementa ar parea?
Si eu am avut un sentiment d-asta de plictiseala.Nu m-am gandit sa ma sinucid(mi-a fost lene sa fac rost de un pistol si altfel nu ma sinucid), dar m-am gandit serios sa fur...ciocolata,ca-mi place.Sau tigari, si sa le vand prin scoala.Ma saturasem de rutina aia idioata scoala-casa-somn-repeta.
Ai incercat sa ignori cum faci ce faci acum si sa o faci altfel sau sa faci altceva?

După părerea mea, ai ajuns la un punct in viața ta la care nu mai ai nici un scop. Pana acuma ai lucrat ca sa atingi acest punct, care arată ca o viața ideală pentru oricine, un standard pe care toți încercam sa il atingem si te-ai oprit. Ar trebui sa iti găsești un scop, sa iti faci un plan pentru ce vrei sa atingi in viitor, ca sa te motiveze se mergi mei departe. Poți sa iti pui scopuri de lunga durata (câțiva ani) si scopuri de scurta durata (mai puțin de un an). De fiecare data can atingi un scop celebrează ca sa te motiveze sa i-l atingi pe următorul. Eu cred ca trebuie sa treci de momentul acesta de stagnare si sa începi sa crești din nou ca sa treci de starea de depresie.

Plictiseala, rutina, lipsa activitatiilor inedite, noi care sa iti aduca entuziasm, bucurie sau pur si simplu un dezechilibru la nivelul creierului care a dus la o depresie.

Medicii au tehnici medicale prin care pot sfinti oamenii? Poftim? Medic e ala care a facut facultatea de medicina, are niste studii, o pregatire nu un vraci care iti cere bani sa te purifice spiritual...

Fie o anumită problemă psihică.
Fie vârsta la care sadomasochismul e cool.
Fie faptul că nu apreciezi ceea ce ai, pentru că nu ți-a lipsit niciodată (nu mă refer la tine. Persoana a doua folosită de mine e universală).