Erori cognitive, nu congestive.
Sa iei decizii 100%rationale nu.Da, poti sa nu crezi in nimic(sa fii ateu), sa nu ai prejudecati, sa nu generalizezi, sa nu fii misogin sau rasist.Cu totii avem o gandire limitata.Acele limite pot fi impuse fie de noi insine, fie de societate, de etica, moralitate, de religia pe care o adoptam etc
Consider ca oricat ne-am bate si razbate, societatea ne schimba. Ei sunt multi, noi cei care sunten rationali suntem foarte putini. Ori suntem innabusiti de majoritate, ori cedam pur si simplu.
Nu, la fel ca si cum mintea nu poate fi fearless ( = fara frica ), pentru ca genetic nu suntem 'programati' asa, in plus ce descrii tu este perfectiune, nu ai cum sa atingi perfectiune.
Nu cred ca ceea ce spui tu inseamna neaparat o gandire cu adevarat libera, depinde felul in care privesti toata situatia. Noi avem acea frica sau ura fata de straini si de necunoscut, care nu se poate schimba, si aici nu e vorba de gandirea noastra limitata, nici nu stiu despre ce e vorba mai exact. Oamenii sunt adesea irationali si prezinta aversiuni fata de anumite lucruri, fac discriminari pe baza unor prejudecati, sau simt o ura fata de alte persoane care nu sunt asemenea lor. Adeseori, credintele religioase au un rol major cand vine vorba de aceste ilegalitati. Toate acestea au o legatura, dar asta nu demonstreaza ca nu avem o gandire libera, din contra. Nu stiu daca m-am exprimat suficient de clar, dar sper ca ai inteles la ce ma refer.
Erori cu privire la decizii si de comportament
Efectul bandvagon – tendinta de a face (sau de a crede) lucruri deoarece multi alti oameni fac (sau cred) la fel. Este in legatura cu gandirea de grup, sau comportement de "turma".
Eroarea confirmarii – tendinta de a cauta si a interpreta informatia intr-un mod care sa confirme perceptiile proprii.
Efectul contrastului – marirea sau scaderea unei greutati sau unei alte masuri cand este comparata cu un obiect recent observat aflat in contrast.
Efectul denominatiei – tendinta de a cheltui mai multi bani atunci cand se folosesc monezi sau bancnote mai mici decat bancnote mari.
Eroarea distinctiei – tendinta de a vedea doua optiuni mult mai diferite atunci cand sunt evaluate simultan decat daca se evalueaza separat.
Eroarea experimentatorului – tendinta experimentatorului de a crede si publica informatii dintr-un experiment care sunt in acord cu asteptarile lor si de a respinge altele care sunt in conflict cu asteptarile, desi ele pot fi adevarate.
Efectul atentiei – tendinta de a da prea multa importanta unui aspect al evenimentului; cauzeaza erori in predictia corecta a utilitatii sale.
Iluzia controlului – tendinta de a crede ca un lucru poate fi controlat, sau cel putin influentat, atunci cand e clar ca nu se poate.
Eroarea negativitatii – tendinta de a da mai multa atentie si de a da mai multa greutate experientelor negative decat celor pozitive.
Neglijarea probabilitatii – tendinta de a respinge total probabilitatea atunci cand se ia o decizie aflata sub incertitudine.
Eroarea rezultatului – tendinta de a judeca o decizie din eventualele rezultate, si nu dupa calitatea deciziilor de la timpul cand aceasta a fost luata.
Perceptia selectiva – tendinta de a percepe selectiv anumite idei ce convin mai mult.
Erori de probabilitate si credinta
Efectul ambiguitatii – tendinta de a evita optiunile pentru care lipsa informatiilor face probabilitatea sa fie necunoscuta.
Efectul ancorarii – tendinta de a se baza prea mult pe o trasatura sau informatie in luarea unei decizii.
Atentia subiectiva – neglijarea datelor importante la realizarea unei corelatii sau asociatii.
Eroarea autoritatii – tendinta de a pune valoare pe opinia unei persoane cu autoritate, chiar daca acea persoana nu prezinta cunostinte in domeniul respectiv.
Iluzia gruparii – tendinte de a vedea modele acolo unde ele nu exista.
Eroarea credintei – tendinta de a se baza pe credintele proprii si nu pe logica.
Corelatia iluzorie – convingerea incorecta ca exista o legatura intre o cauza si un anumit efect.
Efectul asteptat de observator – manipularea inconstienta a unui experiment sau a datelor pentru a obtine rezultatul asteptat.
Stereotipia – asteptarea ca un membru al unui grup sa aiba anumite caracteristici, fara a avea informatii despre respectivul individ.
Validarea subiectiva – tendinta de a cauta sau a interpreta o informatie intr-un fel in care confirma preconceptiile sau ipotezele proprii, chiar daca nu sunt adevarate; este in legatura stransa cu conceptul disonantei cognitive. Indivizii cauta noi dovezi, le interpreteaza intr-un mod gresit sau preiau informatie din memorie intr-un mod selectiv.
Oamenii au tendinta sa testeze ipotezele doar intr-un sens, concentrandu-se pe o singura posibilitate si neglijand alternativele. Aceata strategie nu este necesar o eroare cognitiva, dar combinata cu ale efecte poate intari credintele existente.
Acesta eroare apare in special pentru credintele deja existente si implica irationalul, corelatia iluzorie in care oamenii percep intr-un mod fals asocierea intre doua evenimente, etc.
Influente sociale
Efectul Forer – tendinta de a descrie detaliat particularitati ale personalitatii ca si cum ar fi specifice unei anumite persoane, cand de fapt prin generalitatea lor se potrivesc la mai multe. Efectul Forer este intalnit adesea in astrologie.
Eroarea fundamentala de atribuire – tendinta de a explica comportamentul oamenilor pe baza personalitatii si nu a situatiei in care se gasesc. Reprezinta tendinta oamenilor de a pune prea mult accent pe explicatiile bazate pe dispozitie si de persionalitate referitor la comportamentul altor persoane. Adica, oamenii au tendinta nejustificata de a presupune ca actiunile unei persoane depind de tipul de persoana de care aceasta apartine mai degraba decat de fortele sociale si de mediu care o influenteaza.
Malcom Gladwell a furnizat o definitie mai subtila: o extrapolare a unei caracteristici masurate din care se obtine o caracteristica fara nici o legatura. Gladwell a citat ca exemplu un studiu tipic care a aratat ca prin gradul de corectitudine a temelor unui student sau punctualitatea acestuia nu se spune nimic despre frecventa la cursuri sau starea camerei sale sau aspectul fizic.
Iluzia introspectiei asimetrice – oamenii considera ca isi cunosc mai bine semenii decat ii cunosc acestia pe ei.
Fenomenul lumii corecte – tendinta oamenilor de a considera ca lumea este corecta iar oamenii preimesc ceea ce merita.
Eroarea profetiei care se autoindeplineste – tendinta de a manifesta comportamente ce dau rezultate care ne vor confirma convingerile.
Framing – Un "cadru" in teoria sociala consista intr-o schema de interpretare, o colectie de anecdote si stereotipuri, pe care indivizii se bazeaza pentru a intelege si a raspunde evenimentelor. In termeni simpli, oamenii au construit de-a lungul vietii o serie de filtrii mentali emotionali. Acestia folosesc acesti filtrii pentru a da un sens lumii in care traiesc. Alegerile lor sunt influentate de acestea.
http://www.ziarulevenimentul.ro/......20771.html
Mintea umana se aseamana cu calculatoarele. Lucreaza pe baza de instructiuni. De cand ne nastem primim instructiuni despre cum sa ne traim viata, despre ce sa credem, despre ce sa ne ferim, etc, etc. In cazul acesta, e clar ca nu poate fi vorba de libertate "adevarata". Si e mai bine asa. Ma uit adesea la "Dezastre in aer". In 99% din cazurile in care a fost eroare de pilotaj, au fost datorita nerespectarii procedurilor, nerespectarii regulilor pe care pilotii trebuie sa le respecte pentru a face pasii necesari unui zbor in siguranta. Sunt liberi pilotii sa zboare? Sunt, pentru ca vor, si pentru ca pot sa o faca. Insa o pot face doar tinind cont de regulile de pilotaj. Si la fel e in orice domeniu, ca sa fii liber sa te desfasori, ai nevoie de reguli, de principii. De aceea se face scoala, si uneori foarte intens incit nu oricine poate sa fie liber sa faca ce doreste pentru ca nu toti sunt capabili. Deci, eu cred ca nu e posibil sa avem o gindire cu adevarat libera. Iar chiar de am putea, aceea ar fi anarhia.
Fiecare are cate un defect sau un fix.
Chiar daca incercam noi sa parem perfecti fara prejudecati, rasism si etc nu avem cum ca acolo in suflet tor avem o dara de ceva.
Omul in intregul lui, nu, mintea insa, da, desi, cum spui mintea cu calculatoarele nu pot fi asemanatoare intrutotul.
Stiu si eu ca uneori, cand omul e indragostit, nu tine loc deloc de avertismentele mintii, care ii spune ca e intr-o relatie nepotrivita si ca va avea de suferit din aceasta cauza. Si nu e singurul tip de ghidare emotionala dinv ietile oamenilor.
Ideea e că știm cum operează calculatorul, pentru că nu-i așa, noi îl programăm, dar mintea nu știm cum funcționează în ansamblul ei.
De 2500 de ani, se încearcă să se răspundă la întrebarea: Ce e mintea?
O întrebare deschisă și acum.
Pentru că mintea nu poți să o localizezi, undeva pe x zonă a creierului și să spui acolo e.
E încă o dezbatere aprinsă cu privire la ce anume numim minte.
Procesele de gândire, impulsurile nervoase? Nu știm.
Cred ca ai vrut sa spui "erori cognitive".
Raspunsul e NU.
Nu poti sa ai o astfel de "gandire".
Nu am sa-ti insir aici un milion de motive pentru care un astfel de tipar este imposibil, tipar care merge spre instinct mai mult decat spre "gandire", sunt convins ca dupa ce ai intrebat, ai gasit si tu destule...
Am sa ma leg de trei raspunsuri in care userii au folosit cu obstinatie sintagmele "ratiune", "rational", "irational"... ceea ce ma duce cu gandul la faptul ca respectivii habar n-au CE inseamna "ratiune".
Iti mai scriu o data:
""Ratiune", termenul atat de utilizat de tine NU este legat de vreo forma de ateism si nici NU opune nimic reflectiei filosofice, spirituale sau de orice alta natura."
Ce mi-ai scris acolo despre "dovezi", cu referire la cele de mai sus NU este valabil.
O vietate care dezvolta ratiune, OBLIGATORIU va dezvolta un sistem de religii, un complex de temeri, un sistem de filosofii diverse, un conglomerat de intrebari la care nu exista raspuns, etc!
"Ratiune" NU este egal cu "gandire libera".
Te las sa te gandesti de ce, ideile le ai...
Este posibil.
Uneori este însă nevoie de ocazii extraordinare, zguduituri, care să te lumineze. De exemplu dacă trăiești într-un mediu misogin nu știi că ești așa.
Lipsa de prejudecăți se obține cu anii dacă ai atitudinea necesară. Dar asta poate fi și un cerc vicios.
Nu avem un contract să fim numai raționali. Trebuie să păstrăm o proporție de rațiune și sentiment. Dar pe ambele segmente trebuie să înlăturam. De exemplu reacțiile violente, bosumflarea din nimic dar mai ales gelozia și ura, obiceiul de a brusca violent pe cineva ca să "il educi" sînt devastatoare.
Autocontrolul, deprins și antrenat de la varsta fragedă și apoi perfecționat, este hotărâtor.
Se poate, și trebuie. Faptul că ți-ai pus întrebarea asta e o promisiunea serioasă că reușești.
Poti avea gandire total libera daca nu esti conditionat de niciun fel de dogma pentru ca ele iti influenteaza gandurile si deciziile.
Ceea ce ai spus acolo nu inseamna gandire libera ci un creier spalat 100%.
Daca s-ar putea reseta creierul, ai obtine exact ce ai spus tu. O gandire fara nici o instructiune anterioara.
Pentru ca asta inseamna ratiune.
Include si filosofie, si spiritualitate, si abstract.
Filosofice sunt si religiile, si teoriile.
In acelasi timp, abstracte sunt si religiile...dar si matematica.
Cum impacam asta?
Cu raspunsul foarte bun al userului Hammurabi.
Am si eu unul, la fel de bun: o "gandire libera", fara "credinte", "constrangeri", "prejudecati", "generalizari" etc, NU are ce cauta pe TPU, unde fiecare incearca sa convinga pe fiecare de "adevarul" sau, "convingerile" si schimbarea lor manifestandu-se drastic si in viata de zi cu zi.
Daca RAY nu ar manifesta erori cognitive zilnice, mai dramatice decat cele ale unei fete mari, ar notifica unul dintre cele doua raspunsuri, dat fiind CA ISI DUCE VIATA, intr-un loc liber de..."gandire libera".
Diferit formulat: RAY gandeste liber de orice constrangere...dar frecvent, il convinge cate un user de pe un site....ca NU.