Credeti ca timpul trece?
Sau credeti ca timpul e static, nu se misca, ci noi suntem cei care ne miscam prin timp,noi trecem prin timp,astfel dand iluzia trecerii timpului?

Nu mutati intrebarea, va rog. Tine de Stiinta.

Mai eu nu cred in calatoria in timp datorita paradoxului :,, Ce se intampla daca ma impusc pe mine?( cel mai batran sau cel mai tanar). Totusi admit premisa ca noi ne miscam prin timp in functie de spatiu.

Exemplu: Stai intr-o camera de 1 metru patrat singur fara niciun obiect timp de 12 ore si apoi stai intr-o sala de 20 de metri patrati, uitandu-te la filme, avand prieteni cu care sa discuti etc tot timp de 12 ore. Automat ca timpul din sala va trece mai repede nu? - Pai NU, doar ti se pare.

PS: Asadar timpul in viata noastra este o iluzie declansata de emotie?!

Timpul este calculat in functie de miscarea corpurilor cosmice:
- ziua (24 ore) = rotatia completa a pamantului in jurul axei sale;
- luna (4 saptamani) = rotatia completa a lunii in jurul pamantului;
- anul (365 zile) = rotatia completa a pamantului in jurul soarelui;
- anul galactic al sistemului solar ( 225-250 milioane ani ) = miscarea sistemului solar in jurul centrului galaxiei.
timpul ca si fenomen, ca ritm este constant insa noi putem sa ne plasam in afara lui, sa il manipulam, un exemplu: d.p.d.v. biologic, daca eu am simit ca au trecut 10 min dar de fapt dupa ceas a trecut o ora, corpul meu a imbatranit cu 10 min (avem oameni care au multi ani insa fizic arata mult mai tineri).

timpul si spatiul sunt legate, putem spune timp-spatiu, daca avem 10% timp vom avea 90% spatiu

"cu cat viteza este mai mare cu atata timpul se misoreaza pentru a parcurge acea distanta"

Asa ee! e logic, acum imi dau seama mai bine

Da, ni se pare doar, e o iluzie da. Asta este.
El e relativ si depinde de cum il umplem, cu ce.

"daca eu am simit ca au trecut 10 min dar de fapt dupa ceas a trecut o ora, corpul meu a imbatranit cu 10 min"

--Asta este foarte tare. Deci timpul e subiectiv?!

Trece si nu, depinde de perceptie dar nu e fix sau infinit, e undeva prin mijloc sa zicem...

Timpul este si el o "entitate" a lui Dumnezeu Liza...
Mi-aduc aminte cum ca am mai vorbit cuiva, candva, aici despre timp, dar o voi face iar si iar, de cate ori voi fi "provocat". De-asta data insa voi incerca sa privesc notiunea de "timp" prin alta fateta a "prizmei":
Timpul nu este o "masura" liniara! Nu este nici logaritmica! El se comprima si se dilata, in functie de "trairile" de moment ale OMULUI! Nu timpul trece prin sau pe langa noi Liza, ci noi avem "privilegiul" de-a ne "intersecta" cu el. pe diferite coordonate si sa-l percepem ca pe ceva "abstract" Trecerea noastra, este insa totusi parte din insasi infinitul timpului, fiindca este doar o trecere temporara!
Timpul! se raporteaza intotdeauna la o miscare si are ca "referinta" viteza careia-i trebuie luminii unei stele pentru a ajunge la retina noastra
intr-o singura secunda! Si uite ca astfel vom ajunge la acel E=mc2...in care "E"-ul poate face referire la fel de bine si la macro si la micro COSMOS(!)si este ENERGIA!
In functie de viteza "trecerii" unei mase pe langa un punct de referinta "fix", atat timpul cat si spatiul poate fi "deformat"!
De aceea, gandurile noastre(care depasesc cu mult viteza luminii) au "darul" de-a ne aduce "perceptii" ce nu intotdeauna se regasesc in ACTUALELE LEGI ALE FIZICII! (sa nu uitam ca fizica cuantica a facut si face pasi mari si repezi)
Cam atat pentru azi...
Alexsiatat

Sunt o gramada de teorii despre timp.
Nu am nimic impotriva stiintei, ba chiar ma pasioneaza, dar doar prin felul in care ne ajuta sa dam diferite variante de raspuns la intrebarile noastre. Suntem inca departe de momentul ala in care o sa putem da macar un raspuns de care sa putem fi siguri ca exprima realitatea. Pentru ca nu suntem in stare sa percepem realitatea pura. Oricum nu stiinta va fi cea care ne va ajuta sa o vedem, ci numai evolutia spiritului.
Putem sa alegem sa credem oricare din ele, dar pana la urma conteaza ce simtim.
Mie mi-e totuna daca timpul exista sau nu, daca trece prin mine sau eu trec prin timp. Important e ca oricum ar fi, finalul e acelasi si nu pot sa fac nimic ca sa il schimb.

Eliza inceraca din rasputeri sa gandesti cat mai logic si rational posibil, e fb daca ai fi obsedata cu o gandire ogica, sa te indoiesti de toate

"Mie mi-e totuna daca timpul exista sau nu, daca trece prin mine sau eu trec prin timp. Important e ca oricum ar fi, finalul e acelasi si nu pot sa fac nimic ca sa il schimb."

Adevarat

Timpul e o dimensiune. Putem percepe dimensiunile. Daca am trai intr-o camera intunecoasa fara sa stim cand e zi si cand e soare, am pierde notiunea timpului. Timpul e mai degraba o "chestie" ce ne defineste pe noi.Fireste ca exista asa-numitul "ceas" care da "timpul universal " si se refera la pozitia soarelui pe bolta cereasca.
Dar, repet, timpul e mai mult decat o bataie de ceas.Noi trecem si "timpul nostru" odata cu el.Pentru ca noi suntem timp si spatiu. Daca n-ar fi asa, am fi infiniti.Fizic suntem finiti.

Timpul nu exista, este doar o unitate de masura inventata de om ca sa tina cont de anumite chestii.

Asta tine si de entropia Universului...

Entropia este sageata marimii numita timp.

Timpul curge.

Eu cred ca noi suntem timpul.

Cum adica?

Dacă timpul e o iluzie, atunci și mișcarea ar trebui să fie o iluzie - din moment ce timp = mișcare.

Timpul nu sta si nici nu misca. Timpul se scurge. Heraclit din Efes avea o definitie frumoasa: totul curge. Adica tot ce este supus legilor fizice se transforma in efemeritate.

Timpul trece, dar in acelasi timp este relativ. Intrebarea este deocamdata cat de repede trece?