| Dorotheea21 a întrebat:

Cum poate un infinit sa fie mai mare decat alt infinit?

Mai stiti si alte astfel de probleme?

Răspuns Câştigător
| NietzscheFrumosSiDesteptSunt a răspuns:

Prima multime nu e mai mare ca a doua, e chiar egala cu ea.
Legi fiecare 2*n din prima multime cu n+3 din multimea a doua.

Un set e mai mare (sau mai mic) decat altul cand au cardinalitati diferite, precum setul cu numere reale din [0, 1], care-i mai mare chiar decat toate numerele naturale. Gasesti o regula prin care sa iti dea ca unul dintre seturi contine mai multe numere decat celalalt. In cazul de fata, poti sa zici ca potrivesti fiecare numar natural cu un numar unic cuprins intre [0, 1]. Dar daca de la primul numar real iei prima cifra si adaugi 1, de la al doilea a doua cifra si adaugi 1 (scazi 1 daca cifra e 9) si tot asa, vei obtine un nou numar din [0, 1] pe care nu l-ai mai avut pana acum, deci pe care nu il poti potrivi cu niciun numar natural, ceea ce inseamna ca intervalul [0, 1] are cardinalitatea mai mare decat N.

30 răspunsuri:
Bula
| Bula a răspuns:

Pune aceasta intrebare celui care a ajuns la AMBELE infinituri! laughing

| Dorotheea21 explică (pentru Bula):

I'am pus'o (ughh) laughing lui Cantor, si el a zis ca infinitul numerelor irationale este mai mare decat infinitul numerelor rationale. happy

| Simpatic a răspuns (pentru Bula):

Acelasi care a reusit sa uneasca doua drepte paralele

| Bula a răspuns (pentru Dorotheea21):

Raspuns total irational. big grin
Spune-i sa le numere inca odata! tongue

| Dorotheea21 explică (pentru Bula):

Lasa ca ai dat tu unul fractionar. tongue
Sau era o sugestie sa le numaram amandoi? happy

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Da, paradoxuri din Teoria lui Cantor. Se pot demonstra logic.

| Dorotheea21 explică (pentru sadrian46):

Profesorul de mate ne'a facut o demonstratie, dar a fost acum ani, in liceu. Seturi si subseturi. happy
Si totusi, unii matematicieni au aratat ca nu se poate demonstra ca ipoteza continuumului este falsa, dar nici nu se poate demonstra ca este adevarata.

| Celcestietot a răspuns:

Cum poate totul sa fi aparut din nimic, daca inainte de tot era nimic?

| Dorotheea21 explică (pentru Celcestietot):

Daca iti raspunzi tot tu cu: 'Biblia', jur ca am sa te chinuiesc! happy laughing

| Celcestietot a răspuns (pentru Dorotheea21):

Ok, nu cu Biblia. O sa incerc altfel de acum inainte : A fost odada ca niciodata... laughing

| anonim_4396 a răspuns (pentru Celcestietot):

Poate nu a aparut si a fost din totdeauna.

| Celcestietot a răspuns (pentru anonim_4396):

Știi, teoria ne spune că ceva a provocat acea trezire a singularității. De unde a apărut acea singularitate, căci orice are un început?

| PainTech a răspuns:

Daca un sir ajunge la infinit mai repede decat alt sir atunci primul sir e mai mare. Nu infinitul e mai mare decat alt infinit.
Destul de abstract conceptul, trebuie sa fiu sincer...

| Dorotheea21 explică:

Nu mai pot sa dau evaluari, am inteles ca este interzis abuzul, dar va multumesc tuturor pentru raspunsuri. happy

| Dragosdoar a răspuns:

Bai gata, termina.Mi se scurcircuiteaza neuronii la intrebarile tale pe bune. Imi sare siguranta cu totu. Eu cred ca e in functie de care infinit a inceput primul sa existe.
De exemplu timpul si spatiul sunt infinite, dar timpul a fost primul?
Hai ca deja pun eu intrebari...

| Dorotheea21 explică (pentru Dragosdoar):

laughing Da, a fost primul.
Suparaciosule. happy

| Osneros a răspuns:

Simplu si intuitiv: multimille arhicunoscute de numere, ai mai primit deja un exemplu.
Uite alt exemplu:
S1 = {2, 4, 6, 8, ... }
S2 = {1, 4, 7, 10, ... }
Evident, ambele multimi sunt infinite si la fel de evident prima multime e mai mare decat a doua, cu toate ca ambele sunt infinituri numarabile.

| Osneros a răspuns (pentru NietzscheFrumosSiDesteptSunt):

Se pare ca mi-a ruginit putin intelegerea multimilor infinite; credeam ca daca una creste mai "repede" decat cealalta, cea care creste mai "incet" este mai mare. M-am uitat mai atent si vad ca ai dreptate. Mersi de corectie.

| NietzscheFrumosSiDesteptSunt a răspuns (pentru Osneros):

Prima multime nu e mai mare ca a doua, e chiar egala cu ea.
Legi fiecare 2*n din prima multime cu n+3 din multimea a doua.

Un set e mai mare (sau mai mic) decat altul cand au cardinalitati diferite, precum setul cu numere reale din [0, 1], care-i mai mare chiar decat toate numerele naturale. Gasesti o regula prin care sa iti dea ca unul dintre seturi contine mai multe numere decat celalalt. In cazul de fata, poti sa zici ca potrivesti fiecare numar natural cu un numar unic cuprins intre [0, 1]. Dar daca de la primul numar real iei prima cifra si adaugi 1, de la al doilea a doua cifra si adaugi 1 (scazi 1 daca cifra e 9) si tot asa, vei obtine un nou numar din [0, 1] pe care nu l-ai mai avut pana acum, deci pe care nu il poti potrivi cu niciun numar natural, ceea ce inseamna ca intervalul [0, 1] are cardinalitatea mai mare decat N.

| MCSOMI a răspuns:

Cand definesti ceva infinit, faci referire la materie?

| Dorotheea21 explică (pentru MCSOMI):

Da.
La materia numita matematica. happy
Ai vrut sa ma testezi? blushing
Nu exista nimic material, infinit.

| MCSOMI a răspuns (pentru Dorotheea21):

Pana la proba contrarie, universul este infinit, plat, necurbat si intr-o continua expansiune!

| Dorotheea21 explică (pentru MCSOMI):

'Plat' si 'necurbat' nu sunt forme?
Incerc sa imi imaginez ceva atat de plat incat sa incapa intre liniile semnului egal, si nu imi reuseste.
Un cosmos atat de plat =, infinit de lung?
Ceva nu este bine, si ma abtin sa zambesc, sa nu fie din nou, interpretat gresit.
Daca are o forma, oricare, ceva este gresit.

| MCSOMI a răspuns (pentru Dorotheea21):

M-am dumirit pe deplin!
Am sperat ca dialoghez cu o persoana care chiar este interesata de astrofizica,fizica teoretica si aplicata,astronomie,avand in vedere subiectele atinse in intrebarile tale.
M-am inselat si am pierdut timpul.
Nu sunt atras de paranormal, pseudostiinta, notiuni abstracte, epatari.
Succes, eu ma retrag!

| Dorotheea21 explică (pentru MCSOMI):

Te'a incurcat intrebarea mea cu formele infinitului?
Foarte bine faci ca te retragi!
Multumesc pentru raspunsuri.

| MCSOMI a răspuns (pentru Dorotheea21):

Iubirea de sine si infatuarea nu sunt virtuti!
Formele universului sunt cele determinate de oameni de stiinta, nu de imaginatiile unor ignoranti.
Multumesc!

| Dorotheea21 explică (pentru MCSOMI):

Te rog sa imi ignori intrebarile daca nu poti sa imi raspunzi la ele.
M'am intrebat si te'am intrebat CUM incluzi intre limitele unei forme, indiferent care este ea, ceva infinit!
Cred ca am fost foarte logica!

| MCSOMI a răspuns (pentru Dorotheea21):

Cine a afirmat ca formele sunt exclusiv finite?
Cum incluzi intr-o forma finita(creierul) o infinitate de intrebari, raspunsuri, trairi, pentru realizarea carora au loc o infinitate de procese electro-chimice?

| Dorotheea21 explică (pentru MCSOMI):

Vorbeai despre 'infinit material'.
Tu, vorbeai!
Acum schimbi macazul inspre trairi, intrebari, raspunsuri, intr'un cuvant: ganduri?

| Te0CeP a răspuns:

Genul asta de probleme sunt întâlnite mereu la rezolvarea limitelor de siruri

| VENUSPRINT a răspuns:

Un exemplu de acest gen poate fi gasit pe taramul matematicii. De exemplu, stim ca multimea numerelor naturale are o infinitate de elemente. Insa, stim de asemenea ca multimea numerelor reale este mai mare si mai cuprinzatoare decat multimea numerelor naturale, desi ambele au o infinitate de elemente.