Cum va autoapreciati:dupa ce ganditi, sau dupa ce exprimati?

Cand fac un lucru bun, de exemplu ajut pe cineva la ceva, chiar daca nu cunosc acea persoana. Imi da o stare de bine.

Mă apreciez sau nu, în funcţie de ceea ce fac.

Nu ma apreciez deloc, las pe altii sa faca asta, asa imi dau seama daca am facut bine sau rau

Dupa ce gandesc, pentru ca nu tot timpul reusesc sa ma exprim sau sa ma exprim cum am vrut.

PRECIZARI: Din raspunsuri, imi dau seama ca nu s-a prea inteles sensul intrebarii puse.Se intampla de multe ori ca una sa gandim (despre o persoana, o actiune, etc.) si alta sa exprimam prin viu grai sau prin scris, din diverse motive.In aceste situatii, functie de motivatii ne putem gasi anumite circumstante sau nu. La acestea se refera intrebarea pusa.

Intotdeauna mi-am exprimat majoritatea gandurilor mele iar actiunile au fost vizibile.
O eventuala autoapreciere ar fi una pozitiva insotita si de anumite defecte. Cei din jur insa, pot cel mai bine sa ma descrie!

Dupa ceea ce sunt eu cu adevarat.

Dupa ce realizez ceea ce mi-am propus.

Evident dupa ce gandim...
Dupa ce exprimam ne pot aprecia si ceilalti, dar majoritatea dintre noi avem tendinta sa ne focusam pe ideile si scuzele pe care ni le formam in minte.

Clasica metntalitate penibilă a majoritătii. Îi ajută pe alţii să se simtă ei mai bine şi mai împăcaţi că sunt nişte oameni buni.
Eu deja vomit când aud de buni samariteni ca voi...

Dupa ce reusesc sa fac ceea ce m-am gandit

Intrebare pusa la categoria gresita...iti place?
Amu fara glume, uneori nu tat ce gandesti, spui.
Unii se multumesc ca sunt oameni

Eu p-asta am ales-o din ce ne ofera TPU.Care zici tu ca era mai indicata.
Si amu in negluma:sincer iti declar ca eu intotdeauna una spun si alta gandesc. Ce parere ai?