Adica?
Citeste in loc de "sarac", "fomist"... de cunoastere. Cu cat stii mai multe cu ata iti da-i seama ca stii putin din cate se poate stii, "saracule"
Aha , am priceput!
Ai gusturi bune (şi instincte sănătoase).
"A cunoaşte e o bucurie pentru cel care are voinţa leului."
"Iubesc pe cel care trăieşte doar pentru a şti şi care vrea să ştie."
(Friedrich Nietzsche în Aşa grăit-a Zarathustra.)
Foarte bune citatele, mersi de raspuns!
E normal si laudabila ''foamea'' de cunoastere.Nu trebuie sa traim in nestiinta, nu trebuie sa traim in minciuna, nu trebuie sa traim fara sa cunoastem cu adevarat VIATA SI LUMEA! Dar sa nu uitam un lucru:Sa cunoastem si sa TRAIM CU ADEVARAT!
Multumesc de raspuns si de sfaturi!
Nu stiu daca se manifesta la acelasi nivel in dreptul fiecarui individ. Dar la unii este un aspect mai pregnant, de aceea Einstein spune intr-un citat:
"Cel ce marsaluieste vesel in rand cu trupa, si-a atras deja dispretul meu, pentru ca i s-a dat ditamai creierul degeaba, cand ii era de ajuns doar maduva spinarii."
Multumesc! Cum m-ai putea ajuta?
Cu documentare, cartii, articole, orice doresti despre stiinta
Pentru ca exista lucruri pe care nu le intelegi. E tare ca toti au "foame de cunoastere", dar unii tot prosti sunt, asta pentru ca foamea de cunoastere e ce ziceam, in momentul in care crezi ca ai inteles cum functioneaza ceva, te opresti din a-ti mai pune intrebari referitoare la acel ceva, chiar daca nu ai raspunsul corect. E foame de raspunsuri, corecte sau nu.
Nu cred că voi răspund exact la această întrebare dar „foamea de cunoaștere" îmi îndreaptă mereu pașii către niște anticariate unde îmi pot permite, deseori, să cumpăr niște cărți de excepție la niște prețuri absolut acceptabile, modice chiar, aș putea spune.
În acest sens, permiteți-mi să vă comunic titlurile a trei cărți care, pentru multitudinea necesităților de cunoaștere și pentru nestinsa sete de a afla cît mai multe lucruri, cred că merită a le include în biblioteca mea.
Ele se numesc :
Eugenia GHEORGHIU- „Dicționar geografic ilustrativ" - 2005 - Editura „Stef" Iași
Ion MANTA, Ana - Maria MANTA - „TERRA - Mic buletin de identitate"; Editura „Albatros"- Colecția „Atlas " București 1982.
J.Allen HYNEK - „Experiența OZN"
Editura „Dacia " Cluj Napoca - 1978.
În altă ordine de idei, fiind eu mereu cotrobăitor de publicații vechi, anii 1900 - 1950 și chiar și pînă prin 1980, am găsit într-o publicație de provincie ( „Noua gazetă de Vest" - Oradea - 1937, 1938)un calendar sui-generis, în fiecare zi dînd cîte o anume întîmplare din acea zi, la diverse date ale cursului istoriei.De exemplu:
19 septembrie :
- 1517 - moartea domnului Moldovei, Bogdan cel Orb.
- 1870 -Asediul Parisului.E vorba de războiul franco - prusian din 1870 - 1871.
Ma pasioneaza istoria, am citit niste carti de istorie (nu prea multe, doar ce mi-a picat in mana ), in continuare citesc carti, mai mult romane straine(singurele carti romanesti care mi-au placut cu adevarat sunt ''Enigma Otiliei'' si ''Ion'')
Frumoase amandoua. "Ion" a fost primul meu roman citit. incearca "Accidentul " si " Orasul cu salcami " de M.Sebastian ..frumoase intr-adevar si ele ..si mai sunt : Cella Serghi - "Mirona ", "Panza de paianjen" mi-au placut mult.
Mersi,am sa le citesc, sa vad de pe undele imrumut
Cu placere
Oare noi, cei mai cu glagorie din această comunitate TPU, nu am putea întocmi un astfel de calendar?
De când un om se defineşte ca suflet? Şi poţi să-mi spui mai exact care este definiţia sufletului?
De cand? Dintotdeauna. Noi suntem suflete care traiesc in trupuri si nu trupuri cu suflet. Noi insine suntem spirite libere, iubitoare, cu forta de a schimba ce ne propunem sa schimbam, cu lumina si cunoastere. Numai ca trebuie sa ne gasim drumul si sa ne amintim totul.
Sufletul, din punctul meu de vedere, este motorul nostru care suntem noi insine. E lumina care ne defineste si care suntem, e viata in cea mai pura forma.Si e nemuritor
Prin ce ai defini tu omul? Dar sufletul?
Pe ce noţiuni te bazezi cqnd îmi vorbeşti de suflet?
Eu nu cred în existenţa sufletului, deci n-am ce defini.
Oamenii sunt doar niste animale, la fel ca celelalte, care pe lângă că mănâncă şi se reproduc, mai fac şi alte chestii pentru a mânca şi a se reproduce mai bine.
Nu ai cum sa nu crezi in suflet. Nu simti ca e ceva mai mult in tine decat simple instincte, asa cum au animalele? Noi suntem condusi de ceva mai mult si mai profund care merita sa fie descoperit si aprofundat.Eu asa cred. De ce te limitezi intr-atat incat sa crezi ca suntem simpli roboti care mananca si se inmultesc? Simple clone? E trist. Nu stiu daca ai cautat pana acum sa afli cine esti tu si ce faci aici.Pentru mine si pentru multi altii intrebarile astea isi cer raspunsul iar si iar. De ce sa ne limitam la lumea materiala in care traim acum? Si dupa? E absolut normal sa ne gandim si sa incercam sa aflam ce-o sa fie dupa, chiar daca nu e 100% real ce aflam. Aici (pe Pamant) nu o sa existam vesnic, sa stii. Exista altceva, ceva ce o sa traim cu siguranta si atunci o sa ne dam seama poate ca tot ceea ce am crezut a fost poate 1% din ce credem acum in realitate.
Sunt curioasa...tu dupa ce te conduci in viata? nu stiu...doar dupa instincte? Nu ai o voce in interior care vorbeste cateodata?
Sau poate esti prea tanar ca sa -ti pui inca problemele si intrebarile astea... dar e pacat sa nu incerci sa-ti largesti orizontul vederii, sa vezi in tine, sa te analizezi pe tine si lumea.
Mă repet, deşi nu-mi place. Pe ce te bazezi când faci astfel de afirmaţii? Dă-mi câteva argumente concrete care să-mi demonstreze că există suflet şi eu te cred. "Trebuie să existe ceva mai puternic decât noi...etc" nu este argument să ştii.
Nu, pur şi simplu nu cred în chestii de genul. Ce e aşa trist? Nu mă limitez, de fapt pot spune că n-am limite la absolut nimic, doar că nu-mi place să cred în chestii ce nu pot fi doveite. Nu nu simt nimic, nu simt prezenţa unui creator suprem, nu simt că sunt condus de cine ştie ce entitate.
Îmi conduc viaţa dupa chestii care să nu-mi răpească timpul inutil, şi după bunul meu plac. În traducere liberă, fac ce mă taie capul, fără să regret nimic. Fără gândul că dacă ar exista ceva după ce mor ar putea să mă pedepsească pentru ce am făcut aici. Eu nu cred că mai există nimic după moarte. Şi-mi place ideea.
Dacă sunt prea tânăr sau nu, nu ştiu. Am 22 de ani. Tu însă observ că eşti la vârsta la care încă te mai miră când întâlneşti pe cineva care nu crede în ce crezi tu.
E dreptul meu să nu cred în suflet la fel cum e dreptul tau să nu crezi în inorogi. Iar pentru chestia asta nu te poate condamna nimeni.
Nu am argumente concrete...nu poti avea ceva concret si palpabil, material ca sa poti dovedi ceva imaterial ..spiritual.Ai dreptate, nu toti intelegem si interpretam lumea la fel.Singurul meu argument este ca undeva in interiorul meu simt asta, simt ce spun si cred si sunt in cautarea lui.
Tu esti liber sa crezi in ce vrei, nu te judec absolut deloc, era o dezbatere si atat, poate si pentru mine sa aflu cum gandesc alti oameni cu privire la unele probleme pe care eu mi le pun.
Multi inainte, esti la varsta cea mai frumoasa, fii liber, traieste cum vrei si cum simti, in special ghideaza-te in viata doar dupa ceea ce simti tu si nu ce simt altii in numele tau.
Nu ma mira, stiu ca fiecare om de pe Pamantul asta e diferit de altul chiar daca in unele lucruri gandesc aproape la fel, tot au caracteristici diferite in gandire. De asta suntem aici sa interactionam unii cu altii si prin asta sa ne intarim si sa ne formam propriile credinte, sa le facem unice si sa ne caracterizeze.
Iar la partea cu "Fără gândul că dacă ar exista ceva după ce mor ar putea să mă pedepsească pentru ce am făcut aici." sunt de acord cu tine pentru ca nici eu nu cred si nu voi crede vreodata ca daca exista cineva acela sa ne pedepseasca pentru ce facem...in plus nu facem nimic rau ci doar traim iar prin simplul fapt de a trai se intelege ca trecem intr-o singura viata cam prin toate. Avem liber arbitru si totul depinde de persoana noastra.
Numai ca tu mi-ai parut suparat pe oameni in general si mai ales pe cei care cred in ceva chiar daca nu au dovezi in acest sens sau poate m-am inselat.
Te pup si sper ca nu am deranjat cu ceva prin vorbele mele. Sunt simple incercari de a afla mai multe despre gandirea umana a fiecaruia dintre oameni si de a stii mai multe despre om in general si in amanunt.
Ai grija de tine
Chiar daca am avea zece mii de vieti, nu ne vor ajunge sa agonisim toata cunoasterea si asta e frustrant.Sunt oameni care pentru asta traiesc, vor sa afle sensul vietii, al lumii, al lor ..scopul nostru pe Pamant. Pentru ce am venit si ce trebuie sa facem aici? in urma cu 2 luni am aflat ca exista terapia cu ingeri, ceva foarte frumos, parerea mea...te ajuta sa poti lua legatura cu ghizii tai spirituali, sa le ceri ajutorul si ei vor veni negresit.
Sunt atatea teorii si credinte de demonstrat si de filtrat prin propria noastra constiinta, fiinta. Imi place sa cred ca atunci cand vom parasi dimensiunea asta o sa fim capabili sa stim si sa aprofundam tot ce e posibil si imposibil. Asta sper eu.
Vesnic avem de invatat ceva nou, sunt atatea de descoperit
Si mie imi place sa cred ca viata conntinua dupa moarte.Imi place sa inteleg natura si fenomenele ei.
Ce fel de intrebare e asta? Cred ca respir din acelasi motiv ca si tine
Aaaaaaa m-am prins, ai asociat cunoasterea cu respiratia
Aşa este şi întrebarea ta. Este la fel de normal, natural să vrei să aflii mai multe la fel cum este normal să respiri.
Aha,multumesc de raspuns, voiam sa stiu daca e ok sa fiu mai curios, m-am lamurit:d
Pentru ca tocmai a inchis la McDonald's dupa ce ti-ai luat un sandwich si ai fost nevoit, obligat, fortat, sa-l servesti intr-o biblioteca.
Ai asociat foamea si glutamatul de sodiu cu dorinta de a cunoaste...asa imi explic si figura aia de stil metaforica, ce-i drept.Dar nu prea vad pe nimeni salivand prin biblioteci, asa ca eu nu sunt de acord cu expresia, poate doar femeile cand isi inchiriaza Kamasutra Fanatic Limited Deluxe Edition( da, e in librarii nu-mi mai umpleti casuta de mesaje).
Si cine ti-a recomandat intrebarea, sau ai dat si tu o spaga?
Am pus intrebarea pentru ca am o pofta nebuna de cunoastere.
Ai vazut filmul Phenomenon? e cu John Travolta, pe el l-a lovit ceva inainte sa citeasca cateva carti pe zi.La el a fost o raza de lumina care l-a daramat la pamant. Sper ca la tine n-a fost un corp contondent. bafta!
Pentru ca esti fiinta umana (presupun). Posibil si pentru ca nu te spargi seminte uitandu-te la vreo emisiune lacrimogena.
Ma bucur sa aud ca exista, in continuare, oameni ce au o asemenea "pofta".
Sfatul meu: observa, invata, citeste, priveste, abordeaza o atitudine critica (constructiva) si, mai presus de orice, pune totul la indoiala.
"Pofta buna!" .
Atata timp cat nu ințelegem in totalitate legatura dintre toate lucrurile și inlanțuirea cauzelor și a urmarilor, viitorul ne copleșește.Cel mai inalt pisc al gandirii este cunoașterea.Cunoștințele caștigate,chiar daca se pierd din memorie, lasa urme in starile noastre intelectuale și sufletești caci chiar daca nu le mai putem aduce in conștiința actuala, in subconștientul și chiar inconștientul nostru raman modificate de orice impresie primita, fie pe calea gandirii, fie pe cea
a simțirii.
Descoperindu-te pe tine insuți. Este cea dintai grija pe care ințelepciunea ți-o impune. Orice coborare in sine - orice privire spre exterior - e totodata și o ascensiune și o ințelegere a realitații din afara.Vei invața sa-i descoperi și pe alții.Sa prețuiești atat cat pari și sa nu cauți a parea mai mult decat prețuiești.Aceasta te va ajuta sa cunoști adevarul și sa-ți pui ordine in viața.
Foarte frumos, m-am gandit mult la ce ai scris!
Poate pentru ca esti un micut Einstein in devenire si vrei ca ''buretelul'' tau sa absoarba cat mai multa cunostiinta.
Pentru ca nu ai gustat inca din "marul" internetului care e plin cu informatii.
Adica ai vrea sa si le si te pe toate si ai face aproape orice sa le inveti. oricum e de bine!
Mersi de raspuns!
Placerea e de partea mea