De ce multi indivizi care ajung in pozitii de putere isi schimba personalitatea in sens negativ?

Sindromul hybris sau hubris se refara la persoanele care manifeste o schimbare de semnificativa personalitate, in sens negativ, atunci cand ajung intr-o functie de conducere sau acced la o pozitie in societate. Acest lucru este valabil pentru multe domeni cum ar fi politica, afaceri, etc.

"Acest sindrom nu este o boală în sensul clasic al cuvântului, ci o alterare a comportamentului, a funcţiilor mentale, o tulburare de personalitate dobândită, care poate să schimbe persoane considerate a fi, înainte, "normale", şi care are grave consecinţe la nivel decizional şi pentru societatea care are astfel de lideri."

"Mulţi dintre cei care ajung în funcţii importante, spune David Owen, care a analizat comportamentul unor renumiţi lideri politici ai lumii, din ultimii 100 de ani, par a fi intoxicaţi de un straniu "agent patogen" – puterea, care, paradoxal, îi fascinează şi pe cei care o exercită, şi pe cei care o suportă şi care conduce, în cazul primilor, la un fel de narcisism patologic."

https://destepti.ro/......coruptiei/

https://en.wikipedia.org/wiki/Hubris

*"Sindromul Hybris sau Sindromul Hubris se referă la persoanele care manifestă o schimbare semnificativă de personalitate, în sens negativ, odată cu dobândirea unei funcţii de conducere sau când acced la o poziţie în societate care le conferă putere. Se poate întâmpla acest lucru în politică, în afaceri sau în orice alt domeniu."

Scuze pentru greselile gramaticale, m-am grabit!

Nu cred că își schimbă personalitatea. De obicei oamenii ajung la putere pe la 40+, vârstă la care e aproape imposibil să îți schimbi personalitatea.Cred că doar se evidențiază mai mult răutatea care era deja acolo.

Oamenii nu devin roboti m
La 40+. Chiar se pot schimba semnificativ

Caracterul nativ, unu cu caracter nasol și cu o situație financiară umila tace și merge pe burta că apa e mica, dar când dă de bani și se ridică social își arată adevărata față, el/ea erau așau întotdeauna lipsiți de caracter și empatie și megalomani.

Fiind ființe emoționale noi ne putem cunoaște doar prin experiente, de asta nu poți avea încredere în niște maimuțe emoționale, compulsive, impulsive, iraționale

SI ei au fost abuzati in copilarie sau mai tarziu social, si la randul lor devin abuzatori.

Omul e într-un sens produsul societății in care traieste. Daca vrei sa înțelegi "puterea" si "pozitia" in sensul clasic, ajungi sa crezi ca efectul schimbări e dat de pozitie sau de dinamica intre om si pozitie. Ambele variante sunt false.
Pozitiile in sine sunt produse de societate, si aceeasi societate cere anumiti oameni pentru acele pozitii. Oamenii sunt "modelati" de catre ceilalti, care nu au interesul de a ocupa acele pozitii. O metaforă cat se poate de dezolanta, dar utila, este cea care zice ca acei oameni sunt niste marionete

Imi suna posibila si varianta ta.

Ahile din Troya incarneaza acest tip de personalitate. Au un temperament de "Bilă galbenă" asa cum spune Galen. Regele Agamemnon stie ca Ahile vrea sa fie "cel mai bun luptator", puternic, superior si ca ii place sa lupte pentru a fi recunoscut. Ahile este ABSORBIT(fagocitat la figurativ si in dictionare psihologice) de capul Leului a-l Himerei. Aici intra orgoliul, vanitatea. Pe aici trebuie sa ne invartim atunci cand vorbim de Nebunie, manie, egoism, impulsivitate, extrovertire, neuroticism, etc., pentru ca asa au fost tiranii astia de-a lungul istoriei. Insa acest hibris il avem si noi atunci cand ne lasam in voia pasiunilor violente si ne credem subiectul activ din relatia amoroasa. Pe aici trebuie sa ne invirtim daca vrem sa facem o schimbare de personalitate(metanoia, convertite) si sa invingem spatiul si timpul Himerei care ne face bestii ca sa ajungem in spatiul si timpul sacrului. Se vede ca Ahile era atins in onoare. I s-a luat un premiu, tezaur material sau avantaje materiale, asta l-a facut sa fie manios. In general oamenii astia sunt invinsi de capul Leului.

Egoismul.

Nu trebuie sa cauti prea mult in psihologie sau carti. Egoismul pur si simplu.
E o caracteristica a noastra pe care o avem 24/7.

El se manifesta la orice ora si in orice zi.

Toate lucrurile din jurul nostru devin atasamente care au potentialul de a creste acest egoism de sine.

Puterea, in special, e cel mai mare atasament si aceasta putere creste foarte mult egoismul. Puterea e ca un drog pentru egoism. Dar egoismul este CEL mai mare drog.

Egoismul adunat cu sentimentele noastre (serotonina si dopamina) plus gandurile noastre, transforma orice om aflat in pozitie de putere intr-un potential raufacator.


Oameni precum Hitler, Stalin, Lenin si multe alte persoane aflate la putere (aici am vrut sa pun si niste Popi din vremuri stravechi, dar nu mai stiu nume); toti au aceasta grandomanie de sine. Si Ceausescu a cazut in aceasta grandomanie dupa ce a vizitat China (Care avea un regim comunist).

Atunci cand esti in pozitie de lider si conducere te crezi Dumnezeu si incepi sa actionezi ca unul.

Toate lucrurile din jurul tau devin sfori si pargii cu care iti exercitii egoismul. Atasamente pentru propriul ego.

Personal, am o teorie conform careia egoismul este cel mai rau lucru din lume (cu toate ca este si benefic).

Acest egoism e centrat pe sine, nu suporta negativitatea, se identifica mereu cu lucrurile bune, este sine-avantajos, este sine-indulgent si este sine-iubitor.

Toate aceste caracterisitic ale egoismului, cuplat cu faptul ca este in capul nostru 24/7 (acea voce) si adaugand si un strop de putere, fac oamenii sa decada in el si in capcana aceasta a grandomaniei. Capcana simtului puterii. Capcana gandului de conducere.

Nici nu iti trebuie multa psihologie ca sa realizezi asta

Oameni precum Popi au ars carti pentru a pastra un anumit fir narativ. Comunistii au incediat librarii. Hitler a ucis evrei. Putin a inceput razboi. Chinezii detin tiranii. Nord-coreeni la fel.
Oameni au fost inchisi, arsi, distrusi, considerati pagani, considerati eretici, considerati in mii de feluri. Toate din cauza unei alte persoane egoiste care cauta sa fie in pozitie de avantaj.

As putea sa iti dau multe exemple, dar toate vor fi la fel. Exista un singur denominator in toate. Egoismul.

Egoismul conduce lumea. Nu illuminati, nu grupul bilderberg. nu societatile secrete, nimeni altcineva.

Egoismul va fi acolo mereu. Va transcede multe nasteri si multe decese ale oamenilor. El nu este efemer. El nu este temporar. Se naste in om si moare odata cu el.

Egoismul! Pur si simplu

Sper ca ti-a fost utila informatia bafta

Iraționale zici?

Nu cred că numai oamenii cu caracter nasol, care tac și merg pe burtă când nu au bani (cum spunea cineva mai sus) se schimbă atunci când dau de bani. O schimbare apare și la acei cu un caracter mai bun. Când ajunge la bani, plecând de la o condiție umilă, oricare om este cuprins de euforia aia pe care o dă siguranța de sine. El nu mai e călcat în picioare de alții; și nu mai e luat la mișto. Dimpotrivă, încep oamenii să se învârtă în jurul lui și chiar să-l lingușească. Și așa apare sentimentul de superioritate. El nu mai este dominat, ci el este acum cel care domină. S-a schimbat? Da, s-a schimbat.

Nu își schimba nimic. Pur și simplu asa au fost dintotdeauna. Exista oameni slabi și plin de resentimente care mimează "cumințenia" pentru că n-au putere. În momentul în care se trezesc cu puterea în mana masca cade jos si-si arata adevărată față. Acum ca au putere nu mai trebuie sa se ascundă.

Oamenii NU se schimba, doar se prefac balnzi, calmi, tacuti, ascunsi dar atunci cand ajung in functii importante, de putere, saunu le mai pasa de tine isi arata adevarata fata si adevarat personalitate!

Ai văzut filmul Stanford (The Stanford Prison Experiment)?

Ei bine, acolo explică cel mai bine întrebarea ta. Filmul are la bază un experiment real efectuat de un psiholog american pe un grup de studenți.

Ăia erau împărțiți în două tabere (tabăra infractorilor și tabăra polițiștilor) lor nu li s-au dat indicații sau decât foarte puține, ăia când și-au intrat în rol și au fost lăsați liberi, adică psihologul nu le mai comanda nimic, studenții din rolul de polițiști ajunseseră aproape să-i violeze pe colegii lor, "infractori", infractorii își intraseră de asemenea atât de mult în rol, încât deși ei știau că e doar un experiment, căzuseră în depresie și unii au vrut să-și pună capăt zilelor acolo. Acel psiholog a vrut să arate prin experiment exact ce spui tu acolo.

Funcția pe care i-o pui unui om în cârcă îl formează și transformă. Și asta observăm și în societate cu ochiul liber.

Funcția de conducere la fel, pune presiune pe el și îl transformă. Uneori nu în cel mai bun om.

Ca și o concluzie : "Aveți grijă cui oferiți în viață acest rol!" Se poate să-l transforme într-un criminal conducerea.

Pentru ca puterea corupe...

Am auzit despre acel experiment, dar nu am vazut filmul, oricum interesant.

Depinde doar de inteligenta & moralitatea individului, de cat de coruptibil poate ajunge, zic eu. Daca postul e ocupat de un prost needucat, toate traumele vietii lui si incultura vor putea fi revarsate in acel moment, pentru ca prostul nu gandeste logic, rational, ci emotional. Daca are constiinta, isi va folosi inteligenta si capacitatea de lider intr-un mod pozitiv sau, macar, cat mai putin daunator. Daca e un psihopat sau sociopat (de obicei cam astia sunt in functii si nimeni nu ii testeaza psihologic), va reactiona machiavelic, toate instinctele de posesie si distrugere vor fi activate, nu se va putea controla, afisand un comportament inuman, dominator, relatie tip stapan-sclav sau daca e mai inteligent, va manipula fara ca subalternii sa stie ca sunt manipulati.