De ce uitam? Se presupune ca creierul nostru lucreaza la maxima capacitate. (nu neg asta)Ce se intampla cu amintirile noastre?

Amintirile importante raman, restul se sterg ca masura de autoprotectie a memoriei.

atentie sa nu confunzi procesorul cu hdd-ul! bafta!

Depinde.Sunt 3 "feluri" de memorie: de scurta durata (cateva momente, ej: un nr de telefon)cateva zile sau ani (pe viata). Amintirile le pastrezi in subconstient, ceea ce iti aduci aminte se datoreaza partii constiente ale creierului.Asta spune Freud, si eu il cred

Creierul unei persoane "normale" are un randament de doar 3 sau 5 % daca ne-am folosi creierul la capacitatea maxima am fi super eroi cu puteri paranormale si simturi ascutite. Uitam pentru ca sa lasam loc noilor amintiri, idei, pe cele vechi le dam la "gunoi" adica asa credem, dar ele toate raman ascunse in subconstient.Cand creierul isi va folosi intreaga capacitate atunci vom fi constienti si de ce se intampla in subconstient.

In primul rand creierul este un organ care daca nu functioneaza la maxima capacitate intregul organism este dat peste cap
amintirile sunt pastrate intro regiune a creierului acolo sunt depozitate toate amintirile, ca sa nu se incarca la maxim acel depozit se mai sterge din ele si se inlocuiesc cu altele noi, putem stimula memoria prin citit, personal cred ca cel mai important si cea ce ne-a facut oamenii a fost cititul, cei mai destepti oamenii au citit
http://www.scribd.com/explore/Most-Read?l=17&p=3

Eu nu cred ca functioneaza nici macar la jumatate din capacitatea maxima, nici nu cred ca este posibil sa functioneze la maxim dpdv fizic . Cred ca uitam ceea ce nu este important pentru a face loc sa memoram ceea ce este important. Insa cum selecteaza mintea noastra aceste amintiri nu sunt sigur, cel mai probabil bazandu-se pe emotiile declansate si pe curiozitate.

Tin sa te contrazic!

Creierul nu lucreaza la maxima capacitate, caci dac-ar fi asa, am retine mult mai usot anumite lucruri si le-am uita greu.

E specific naturii umane sa uiti.

Se stochează în inconştient(/subconştient).

Nu dispare nimic, orice detaliu ramane in subconstient.
Tot ce facem in viata se "depunde" in acesta, iar in functie de importanta informatiei, devine mai accesibila sau mai putin accesibila.
Cand repeti o poezie pentru a o invata nu faci altceva decat sa transmiti niste mesaje catre subconstient in care ii spui pe limba sa ca informatia/poezia este importanta, si ca nu trebuie eliminata din memoria constienta.
Amintirile care ajung in subconstient considerate nefolositoare vor fi accesate mai greu, dar asta e alta poveste.

Nu stiu cine te-a prostit, dar te-a prostit bine. Oamenii folosesc 100% din creier. Mersul, vorbitul, bataile inimii, anumite retineri (temeri), invatatul, totul porneste de la creier.

Ma eu am zis o teorie, iar aceea e explicatia pentru puterile paranormale.Eu nu pot sa demonstrez ca functioneaza nu stiu cat la suta, dar daca tu stii cu sigurnata ce e 100% foarte bine pentru tine.

Nu exista puteri paranormale.

Da,totul porneste de la creier, dar asta nu inseamna ca el este folosit la capacitate maxima. Daca s-ar intampla lucrul asta, am putea face toate lucrurile cu puterea mintii.

Alea sunt basme, si apoi capacitate maxima inseamna sa folosesti resursele pe care le detii, atat, si asta faci, chiar daca nu poti accesa informatii din subconstient, ele sunt accesate inconstient, ziceam mai sus de temeri, de exemplu, de aceea psihologii, unii, apeleaza la hipnoza pentru a afla cauza unei probleme psihice cu care te confrunti in fiecare zi.

App de uitat, creierul are un obicei ciudat de a bloca amintirile neplacute ca un mecanism de protectie, de ex la femei cand vine vorba de nastere se uita sau se blocheaza mare parte din experienta neplacuta si se inlocuieste cu diverse sentimente fata de noul nascut tocmai ca sa nu ai blocaje mentale cand vrei sa faci alt copil... evolutiv are sens ca daca femeile dupa ce faceau doar 1 copil le era prea frica de o a 2-a nastere rasa se termina repede

1. daca stochezi in pc x numar de fisiere de unde sti unde ai pus fisierul y? si daca ai folosi pe pc un search tot va dura ceva timp.

2 din punctul meu de vedere informatia este stocat in adn.

Dacă am folosi creierul 100% cum afirmi (fără nici o bază științifică, by the way) nu am mai vedea cazuri de retard mintal, toți am fi niște persoane excepționale, cu un IQ peste medie, cu abilități rare precum telepatia....etc etc...

Http://www.descopera.ro/......ntea-umana

http://www.gandul.info/magazin/cat-la-suta-din-creier-folosim-2725113

Daca ai in minte doar o carte, ca exemplu, o carte de stiinta, sa zicem, folosind tot ce stii folosesti 100% din creier, ma rog, ca idee, ca nu doar cu asta se ocupa creierul. Ia un calculator ca exemplu, tu ai doar un joc deschis si cpu si ram-ul sunt 100% folosite, aici poti deschide task manager-ul sa vezi ce si cum, dar creierul nu are asa ceva.

Poate folosim 100% din capacitatea noastră, care e diferită de cea 100% a vecinului sau a partenerului, dar asta nu înseamnă că toți ne folosim 100% creierele, ci doar capacitatea lui, ceea ce e diferit și creează astfel și diferențe între oameni, nu?

Diferentele intre oameni exista din cauza (sau multumita :-?) perceptiei. Nu exista doua persoane care sa vada aceeasi nuanta de verde uitandu-se la acelasi copac, din acelasi unghi, in acelasi timp, asta pentru ca creierul e unic.

http://forum.egaming.ro/topic/118451-chiar-folosim-doar-10-din-creier/ site-ul oficial nu-l gasesc, dar a dat respectivul sursa si se poate verifica fiecare afirmatie, gasesti site-uri de psihologie care afirma acelasi lucru, in mare si amanuntit pentru constient, subconstient si inconstient.

Mulțumesc pentru site! O zi plăcută!

Uitam pentru ca informatia respectiva pe care au uitat-o am alocat-o unei parti a creierului prea putin activa si prea putin solicitata din acest punct de vedere.
Lipsa 'cautarii' acelei informatii in memorie o face sa paleasca cu timpul, pana cand se sterge.

Uitarea este un ocean nesfarsit pe care navigheaza o singura nava, memoria.

Se muta in subconstient si raman acolo pana o alta legatura declanseaza memoria si avem sentimentul de lapsus.