Doar pentru pasionati de stiinta, filozofie

este metoda stiintifica singura modalitate prin care facem diferenta dintre minciuna si adevar?

Prin comparatie.

De prin carti adunate:
Diferenta este total legata de cat de mult crezi una sau alta. Cand auzi ceva selectezi automat cat de adevarat este, pe deoparte asta se bazeaza pe ce stii tu ca fiind adevarat iar pe de alta parte se bazeaza din experientele tale din trecut. Asta este un proces automat al creierului nostru, prin care punem etichete la tot ce observam. Dupa aia continui sa aloci credibilitate asupra lucrurilor pe care le auzi mai des. Te intrebi in ce masura este intins adevarul si cat de suspecte/ne la locul lor sunt cuvintele folosite. D.p.d.v. intelectual s-ar putea ca multi sa fie constienti de asta dar suntem oare constienti de procesul asta de gandire atunci cand cineva ne adreseaza o miniciuna?
De la miniciuna la adevar si vice-versa este doar un pas. Uneori este un pas mai mic pe baza a cum se reda povestea si cine este ascultatorul (daca omul mereu asculta miniciuna si nu provoaca povestitorul).
Cred ca cel mai usor este a fi observatorul atunci cand cineva ti se adreseaza. Observa cum se comporta, incotro isi are corpul miscat, incotro se uita, cat de mult clipeste etc. Pe langa asta asculta, fii atent la subiect la ce se vorbeste si cum se vorbeste. Atunci cand simti ca ceva nu e in regula incearca sa intelegi motivatia din spatele minciunii. Eu merg la un nivel mai extra si pun si intrebari incuietoare interlocutorului sa vad daca minciuna e pregtita bine sau nu.
Ca rezumtat: daca ai baza buna pe limbajul corpului si comunicare, in general prinzi bine minciunile.

p.s. imi place ce intrebari si raspunsuri pui

Îmi place cum ai formulat răspunsul (de prin cărţi), dar, de dragul de a dezvolta puţin subiectul, dă-mi voie să fac un comentariu la comentariu. Tu - nu mă refer la tine, ci folosesc un tu impersonal - deci tu care observi gesturile celuilalt oare cum stai la capitolul ăsta al întoarcerii capului, al clipirilor din ochi etc? Spun asta pentru că şi tu (acelaşi tu) eşti un mincinos, numai că minciunile le spui în alte împrejurări şi cu un alt grad de rafinament. Nu există om sincer/cinstit la modul absolut. Dacă pe tine nu te trădează niciodată mişcările capului sau clipirile din ochi, asta se datoreşte unei instruiri speciale, altfel spus pentru că eşti un actor desăvârşit; nu pentru că ai fi tu cumva sincerul de pe lume.
Pe de altă parte, întrebarea care s-a pus nu cred că se referă la minciunile astea curente pe care ni le spunem unii altora, sau pe care le spune cineva în faţa unui avocat sau judecător. Cred că mai de grabă se referă la afirmaţiile unor teologi sau ale unor aşa-zişi filosofi cum că există o anumită zână sau un anumit zeu; ceva de genul ăsta.

Cand ai timp, te rog sa scrii un raspuns serios

Https://www.youtube.com/watch?v=JroT-icnWS0

Sunt multe moduri de a privi un lucru, in final ajungi la concluzia ca nu exista nici adv si nici gresit este o aluzie, care traieste numai in creierul nostru.
in principiu, da, prin comparatie.

Si care e metoda stiintifica?