Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Nu exista asa ceva, fericirea e ceva ce simti o anumita perioada de timp, e imposibil sa o simti permanent, la fel ca si tristetea
Răspunde
Banii sunt lucrul care sparge toate granițele dar mai sunt momente de tristețe câteodată.
Cu ei te satisfaci neștiind ce înseamnă melancolia până într-un anumit punct când tot firul cedează ex: o boală sau ceva distrugător care dărâmă tot ca o piesă de domino.
În rest dacă îi ai, este ca și cum ai avea tot tortul pe tavă și nu trebuie decât să guști dar, atenție cu măsură.
Eu sunt absolut optimist in aceasta lume iar optimismul duce inevitabil la fericire. Daca stii sa te bucuri de chestiile marunte pe care ti le ofera viata si nu esti tot timpul o muratura uscata atunci ai sa vezi dintr-o data ca lumea asta e foarte frumoasa, spre deosebire de viata care desi te-a adus aici, e o jigodie care nu trebuie bagata in seama 
Banii degradeaza gustul in sensul ca avand doar bani e ca si cum ar simti doar gustul amar iar celelalte gusturi precum dulce, sarat, acru si tot restul aromelor nu le simte sau nu le percepe. Doar cu bani are tot tortul pe tava dar nu se poate bucura de el chiar daca il mananca pe tot pentru ca nu simte decat gustul amar si cum gustul amar nu exista in tort e ca si cum doar mananca si nu gusta din tort. Astfel tortul serveste doar la mentinerea in viata fizica a trupului. E doar o iluzie cu care se lauda bogatul. 
La ce-i foloseste unui miliardar tot banii daca trebuie sa manance doar cu masura din tort? In ritmul asta cei 25 de ani de tinerete ii ajung sa cheltuie doar 0. 000000000001% din acel miliard. Si asta in cel mai fericit caz. Daca barbatul ar avea 100 de sule ar face dragoste cu 100 de femei o data sau in mod succesiv incontinuu prin rotatie dar cum nu are decat una nu are decat sa faca dragoste cu masura. Nu stiu daca ar putea face dragoste cu toate 100 odata pentru ca pentru aceasta ii trebuie si o inima mai puternica si un server neuronal mai mare adica un cap mai mare care poate sa raspunda la impulsurile de excitatie adica la 100 de impulsuri sau de cereri in acelasi timp.
Nu sta nimeni in calea fericirii mele pentru ca nu exista nimeni care sa-mi opreasca mintea sa gandeasca. Iara daca se intampla sa se opreasca din gandit atunci voi fi deja mort adica in somnul fara dureri si fara cosmaruri.
Degeaba omul umbla sau umbla repede daca creierul lui proceseaza ca melcul sau aproape deloc.
In mine nu exista ura in acest moment ci fericire.
Nu este adevarat ce spui. Nu-i invidiez cu nimic pe oamenii bogati.
Ceea ce am spus este adevarat si demn de a fi pus in rama. Un om cu adevarat sarac este cel care e mort si nu are nici o speranta de a fi readus la viata de Dumnezeu. Bogatii sunt cei mai multi saraci cand mor. Iar cand bogatii traiesc au gustul limitat doar la gustul amar. De ce crezi ca bogatii isi angajeaza garzi de corp? Pentru ca le e teama. A trai cu frica si fara speranta de la Dumnezeu nu e fericire.
Bogatii sunt sclavii bogatiilor. Nu poate sluji omul bogatiilor si lui Dumnezeu in acelasi timp. Cine slujeste lui Dumnezeu are o sarcina usoara. Bogatii nu au o astfel de sarcina usoara. Bogatii se amagesc singuri cu iluzii. Bogatii isi complica viata.
Cei "saraci" cu duhul sunt cei care nu sunt de fapt saraci pentru ca ei constientizeaza ca au nevoie mereu de Dumnezeu. Eu pot sa zic ca sunt sarac si sa caut sa adun bogatii spirituale iar altul poate pretinde ca nu e sarac si cand de fapt nu are si nu va avea bogatii spirituale pentru ca nu le are si nu le cauta si nu stie ca nu le are si se amageste singur cu iluzia unei fericiri absoute. Bogatul nu constientizeaza ca are mereu nevoie de Dumnezeu si de la un moment dat Dumnezeu nu ii va mai da nimic si va muri fara speranta. Nu va fi vina lui Dumnezeu ca bogatul l-a ignorat pe Dumnezeu in timpul vietii. E alegerea bogatului de a-l ignora pe Dumnezeu si Dumnezeu ii va respecta alegerea de a nu mai fi niciodata in postura de a primi ceva de la Dumnezeu. Un mort il ignora pe Dumnezeu. Bogatul alege sa fie ca un mort si Dumnezeu ii va respecta in cele din urma aceasta alegere luata in repetate randuri.
Bogatii nu sunt constienti ca au nevoie de Dumnezeu in orice secunda din viata. Daca ar fi constienti l-ar cauta pe Dumnezeu.
Am zis eu ca nu sunt imperfect sau pacatos? Dumnezeu vrea sa il recunoastem pe El si pe Cristos si valoarea jertfei lui Cristos. Spre deosebire de tine eu il recunosc pe Dumnezeu si pe Cristos. Tu iti bati joc de Dumnezeu si de Cristos cu cuvintele tale. Ce speranta poti avea asa? Intoarce-te la Dumnezeu si vei avea speranta de a trai fericit in mod absolut in urmatorul sistem in lumea ce va trai aici pe pamant dupa Armaghedon.
Intrebarea aceasta ar fi trebuit sa fie recomandata.
Da-ne voie sa mai adaugam comentarii, chiar daca ai dat funda -si ai dat-o foarte bine pentru ca raspunsul merita funda.
In mod absolut nu putem sa fim fericiti, pentru ca inca suntem inconjurati de rau, de necazuri, dureri si altele de felul acesta. Daca nu avem parte noi de ele, au cei din jur, si suferim din pricina aceasta pentru ca suntem oameni. Pana si animalele sufera impreuna cu cele care sunt in suferinta; deci cu cat mai mult noi oamenii.
Cu tote acestea, noi putem sa fim ne bucuram si in necazuri atunci cand Dumnezeu este cu noi. Avem nadejdea ca nu suntem singuri. Si chiar trebuie sa avem nadejde. Aceasta nadejde ne ajuta sa trecem peste lipsuri, suferinta si durere. Iar nadejdea prezentei lui Dumnezeu nu este inselatoare. Promisiunea prezentei Sale este neclintita ca si o stanca in mijlocul furtunii.
Credem sau nu, Dumnezeu este acolo, la fel cum a fost si cu Fiul Sau cand era pe cruce si striga: "Dumnezeul meu, pentru ce M-ai parasit?" Dar Tatal ceresc era ascuns in nor, in intunericul care cuprinsese toata tara. Domnul Hristos credea ca este parasit din pricina pacatelor noastre care le luase asupra Sa. Dar nu a fost parasit. Si nici noi nu suntem.
Fericirea absoluta va fi atunci cand moartea, pacatul, suferinta si durerea vor disparea. Dumnezeu a promis si asa va si face.
glm-
anonim_4396 întreabă:
13 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
