| sabin89 a întrebat:

Entropia şi Timpul au ceva în comun: ireversibilitatea. Entropia universului nu poate decât să crească, Timpul nu poate merge decât înainte. Credeţi că există o relaţie de cauzalitate între acestea două? Entropia cauzează Timpul? Sau invers, Timpul cauzează Entropia? Sau, nici una, nici alta?

Răspuns Câştigător
| T0T a răspuns:

Așa o înțelegeam cu mult timp în urmă. După am observat că conceptul e mult mai complex, interpretat aparent, extrem de distinct din diverse perspective. Eu sunt genul căruia îmi place să simplific lucrurile. Dacă nu simplific nu pot înțelege noțiuni complexe. Puțin cu puțin obții mai mult. Când treci direct la mult vomiți. Așa merge și la băutură.
Ideea de degradare e una complet relativă. Vorbim mai degrabă de o transformare și de o posibilitate (probabilitate) mică ca un sistem aflat într-o anumită stare să revină în aceeași stare după un timp sau după producerea unor evenimente. Eu aș zice că vorbim de rearanjare. E pură matematică statistică. Entropia poate fi vizualizată din punctul de vedere al termodinamicii sau/ și al statisticii. Însă, matematica e pură. Cu ea îți bați capul cel mai puțin (chiar dacă e uneori o bătaie de cap). Realitatea e greoaie și de neînțeles în întregime. Din perspectiva ta, dacă te chinui să construiești o casă, entropia crește după ce casa a fost construită dacă nu intervii. Când ai construit casa ai știut ordinea pe care o aștepți și ai pus cărămidă peste cărămidă. Deci ai influențat din exterior sistemul. Dacă nu îl influențezi, ordinea aceea se schimbă. Când vorbim de entropie, vorbim de schimbare. Schimbarea se produce dacă sistemul există, iar sistemul există în timp și spațiu întotdeauna. Această schimbare se produce căci astea sunt legile naturii. În final, sistemul, așa cum a fost el definit la început, nu mai există - nu mai are energie (aceasta s-a răspândit). E ce se preconizează că se va întâmpla cu Universul. Totul devine mai rece, mai întunecat. Entropia crește.
Totuși, matematic și fizic vorbind, entropia e o proprietate. Nu vreau să mă leg de acest lucru pentru că nu sunt nici eu atât de cunoscător. Am încercat să simplific problema la proprietăți. Ideea e că existența provoacă atât dimensiunea cât și proprietatea. Unde e obiectul și în ce stadiu e? Întrebarea asta o pui doar dacă există obiectul. Nu putem vorbi de asta dacă nu vorbim de existență. Timpul e o dimensiune. Nu are relevanță fără existență. Nici entropia. Cel puțin noi asta credem și pare logic de ce.
Entropia din termodinamică se referă la pierderea de energie „utilă" a unui sistem. Totul este derivat, însă, tot din statistică.
Cel puțin, asta e înțelegerea mea asupra fenomenului.

13 răspunsuri:
| dinaprilie a răspuns:

Sa consideram ca sunt din aceeasi ciorba amandoua - una este morcovul si alta telina. Si fierbem la foc mic.

| Celcestietot a răspuns:

Entropia este timpul, iar timpul entropia, nu sunt 2 elemente separate. Timpul este definit in functie de unitatea de referinta, iar daca unitatea nu ar exista, nu ar fi nici timp. Sa zicem ca timpul este un parazit definitoriu.

| T0T a răspuns:

Eu nu cred că timpul merge undeva. Noi mergem în timp.
Timpul e o dimensiune, entropia o proprietate a sistemelor.
Sistemele se schimbă în timp și spațiu în funcție de proprietățile lor intrinseci, cum ar fi entropia.
Deci cred că e un fel: „E vina cum sunt sau e vina unde sunt?"
Dacă exist înseamnă că sunt cumva și mă duc undeva. Sunt două aspecte necesare existenței. Aspecte diferite, însă. Aș zice că existența le cauzează pe ambele. Dacă ele cauzează existența? Nu poate fi înțeles cum.

| sabin89 explică (pentru dinaprilie):

Eşti cumva bucătar? E o meserie frumoasă. Şi eu am vrut cândva să mă fac, dar am urmat un alt traseu.

| sabin89 explică (pentru T0T):

Uite o definiţie hoaţă pentru Timp: "Orice eveniment necunoscut din viitor va deveni trecut, trecând prin prezent". Nu mai ştiu unde am citit-o, dar mi-a plăcut. Iar Entropia este "o măsură a degradării". Ea creşte pe măsură ce degradarea avansează. Tot aşa o înţelegi şi tu? Bine, asta spus în cuvinte simple. Dacă ai o viziune mai largă, chiar te-aş ruga să-mi spui. E un concept relativ nou, nu cred că se folosea pe vremea lui Newton, de exemplu. E o noţiune destul de abstractă. Ca şi Timpul, de altfel.

| dinaprilie a răspuns (pentru sabin89):

Nu, nu sunt bucatar. Si da, traseul a fost TOTAL diferit fata de ce "se preconiza". laughing

| sabin89 explică (pentru Celcestietot):

La ce unitate de referinţă te referi?

| Mopmop a răspuns:

Eu as pune impreuna Timpul si Banii.
Ambele notiuni sunt "create" din nimic.
Abia cand apare entropia in ecuatie se schimba lucrurile.

| sabin89 explică (pentru T0T):

Asta e ănţelegerea ta, iar mie mi se pare că e una inteligentă. Ştii la ce mă gândeam? Dacă iei un ou şi îl spargi şi pui conţinutul în farfurie, mai poate fi el adus cumva la starea iniţială? Nu, niciodată happy - mai ales dacă a fost şi bătut puţin cu furculiţa în farfurie.
Mai pe subiect, dacă entropia este o mărime fizică, te-ai aştepta să existe şi o unitate de măsură a ei. Ştii să existe aşa ceva? Poate dacă mai fac slalom printre articolele de pe net, voi găsi ceva în acest sens.
Tu mai menţionezi noţiunea: "existenţa". E un termen atât de general şi totodată vag şi confuz. Ar fi un subiect de discutat, poate cu altă ocazie. Existenţa cui? S-ar putea (sau s-ar fi putut) să nu existe nimic? Cred că asta e cea mai grea întrebare filosofică. Nici măcar nu-ţi poţi imagina un nimic generalizat, o beznă totală.
M-am cam depărtat de întrebarea din titlu.

| sabin89 explică (pentru Mopmop):

Banii sunt creaţi din nimic? Nu. Bancnotele sunt create din hârtie, iar monedele din metal happy

| Celcestietot a răspuns (pentru sabin89):

La oricare, nu conteaza, dar ca sa iti raspund, ma refer la materie - pe scurt (:

| T0T a răspuns (pentru sabin89):

Într-adevăr. Această întrebare la care nu ne putem răspunde e și motivul pentru care mă feresc să dau un răspuns precis la „Sunt două aspecte necesare existenței. Aspecte diferite, însă. Aș zice că existența le cauzează pe ambele. Dacă ele cauzează existența? Nu poate fi înțeles cum."
Deci oare ele pot cauza existență? Oricine ar fi foarte îndreptățit să spună nu. Așa cum tu ești îndreptățit să spui că „Dacă iei un ou şi îl spargi şi pui conţinutul în farfurie, mai poate fi el adus cumva la starea iniţială? Nu, niciodată", deși eu aș spune că deși poate fi o șansă extrem de mică, aceasta există (entropia e favorizată de șansele mult mai mari ale firescului). Totuși vorbim de probabilități și de grade de incertitudine. Dar pare că știm atât de puține despre lumea asta... încât entropia cugetării e mare.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Nu...merge nimic inainte. Totul e relativ.