| Nilsson a întrebat:

Evoluția speciilor este greu de dovedit în practică din cauză că este nevoie de o perioadă îndelungată de timp ca modificările să devină evidente de-a lungul generațiilor.

Dar anumite bacterii, cum ar fi E Coli, au un interval de reproducere de aproximativ 20 de minute, alte tipuri de bacterii chiar și de 10 minute.

Asta înseamnă că în câțiva ani ajungem la zeci, chiar sute de mii de generații.

De ce nu s-a dovedit până acum tranziția de la o specie de bacterie la o alta distinctă astfel încât să se elimine orice fel de contestație la adresa teoriei evoluției?

Singurul lucru care se invocă este rezistența la antibiotice a unor tipuri de bacterii, dar acestea tot din aceeași specie originară fac parte, fiind de fapt doar niște tulpini diferite.
Și în fond, dacă eu devin rezistent la anumite infecții nu înseamnă că am devenit o specie nouă de la un an la altul, nu?

Așadar, ce explicații aveți?

Răspuns Câştigător
| TamplaruAnisoara a răspuns:

Evolutia, așa cum o definește dicționarul explicativ al limbii romane nu poate si sa creeze ceva. Doar ceea ce exista deja poate evolua sau involua. Așa ca oamenii de știință ar trebui sa găsească modul in care a apărut tot ceea ce exista si după sa cerceteze cat a evoluat sau involuat tot ceea ce exista sau a dispărut pe parcursul timpului. Le urez succes!

14 răspunsuri:
| Bariel a răspuns:

Nu stiu daca ai auzit de Homunculus, se spune ca daca injectezi sperma intr-un ou natural si il pui la clocit 2 saptamani v a iesi o creatura "umana" ceea ce e putin spus. Toata asta a venit de la un youtuber rus care a facut acest experiment(wikipedia spune ca se stie din prin sec XVI) a reusit sa creasca un parazit in oul ala, pe care l a omorat cu o carte dupa ce creatura a scuipat acid pe mana lui happy. Oricum dupa a facut mai multe experimente si i-a iesit, a pus Homunculus intr-un acvariu si l a hranit pana a devenit imens, din pacate acel rus a murit acum 2 ani si nu stiu ce s-a ales de creatura lui. Recent au incercat si altii sa faca chestia asta dar nu le-a iesit, cercetatorii spun ca nu e nevoie de sperma, ci de bacterii pe care le injectezi in acel ou si in mediul ala ele evolueaza in acea creatura. Uite niste link uri
https://youtu.be/N_Opzfz6QJ4

https://youtu.be/-Cto1DXXHAc
https://youtu.be/1tEbEEgzlJs

| Wr3nch a răspuns:

Evolutia speciilor e dovedita deja daca vrei sa accepti dovezile existente. Dar ''crestinii'' o ard pe placa lor si se fac ca ploua.

| Inferno a răspuns:

Depinde la ce te referi.
Faptul ca organismele evolueaza unele din altele este un lucru incontestabil ce rezulta din simpla existenta a acestora. Din moment ce aceste forme de viata exista trebuie sa fi aparut cumva, iar singura explicatie ce necesita numarul minim de presupuneri este ca au evoluat una din alta (vezi principiul parcimoniei). Probabilitatea sa se fi materializat intamplator din materia deja existenta este infima.

Deci, evolutia organismelor este un fapt incontestabil. Intrebarea care se pune este "cum evolueaza acestea?" Care e mecanismul evolutiv. Iar aici apar o serie de teorii stiintifice care descriu modul in care evolutia functioneaza. Una dintre ele fiind teoria propusa de Darwin. Teorie care in ultimii 120 de ani a fost testata in toate modurile imaginabile si care, la ora actuala, este considerata o certitudine stiintifica.

Asa ca da, stim ca organismele evolueaza.
Si da, stim ca organismele evolueaza conform mecanismului evolutiv descris de teoria evolutiei.


Perioadele indelugate de timp sunt un impediment neglijabil. Nu este nevoie sa observi un fenomen in timp real pentru a sti ca s-a intamplat.


"De ce nu s-a dovedit până acum tranziția de la o specie de bacterie la o alta distinctă"

S-au descoperit mult prea multe.

Spre exemplu au fost descoperite bacterii care sunt adaptata pentru a se hrani cu nailon. Din moment ce nailonul a fost inventat in 1933 este limpede ca aceasta bacterie a evoluat din una deja existenta. Fie asta fie s-a materializat din nimic dupa 1933, ceea ce e absurd.

| Nilsson explică (pentru Inferno):

"Spre exemplu au fost descoperite bacterii care sunt adaptata pentru a se hrani cu nailon."

Și oamenii se pot hrăni cu margarină hidrogenata, care a fost inventată la începutul secolului 20 și abia poate fi considerată aliment.
Asta nu înseamnă că am devenit specii noi.

Ar fi bine dacă ai exemplifica din ce specie făceau parte bacteriile respective, și cum au fost clasificate ulterior.
Și cum a fost testată teoria evoluției, chiar sunt curios.

| Inferno a răspuns (pentru Nilsson):

Comparația te este inconsistenta.

Margarina este un amestec de uleiuri vegetale și naturale ce se regăsesc în natură.
Nailonul este un material sintetic inventat de om care nu exista înainte de 1933. Molecula din care nailonul este format nu se regăsește în natură și este imposibil de descompus de marea majoritate a bacteriilor.

"Ar fi bine dacă ai exemplifica din ce specie făceau parte bacteriile respective, și cum au fost clasificate ulterior."

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Nylon-eating_bacteria

"Și cum a fost testată teoria evoluției, chiar sunt curios."

Nu știi despre ce vorbești dacă îți închipui că este posibil sa surprind 120 de ani de studii și teste intr-un raspuns pe TPU. Sunt bun la a sintetiza informația, dar nici atât de bun.

Exista carti, volume intregi. Ai acces la internet, probabil ai și la biblioteca. Informeaza-te.

| Nilsson explică (pentru Inferno):

Acele bacterii fac parte din phylumul Actinobacteria, iar acestea prin natura lor se ocupă de descompunerea materiei organice din natură.
Chiar în articol scrie că acele bacterii care se hrănesc cu nailon au fost descoperite întâmplător de cercetători, asta nu înseamnă că au apărut o dată cu apariția maselor plastice în natură, pur și simplu și-au adaptat metabolismul să consume mai ușor acele molecule, dar asta nu e nici pe departe evoluție.

Așa și oamenii consumă margarină, care e un aliment sintetic obținut prin hidrogenarea uleiurilor vegetale și care e aproape tot un plastic, de asta este și deosebit de periculos pentru sănătate fiindcă nu se digeră complet acei acizi grași saturați și se depun pe pereții vaselor de sânge, ducând în timp la probleme cardiovasculare.

După cum am zis, nu e un exemplu de evoluție.

| Inferno a răspuns (pentru Nilsson):

Nu imi dau seama daca esti greu de cap sau nu ma exprim suficient de clar.


Bacteriile nu puteau descompune nailonul folosind enzimele pe care le utilizau in mod obisnuit. Asa ca, au fost nevoite sa evolueze si sa produca noi enzime digestive, devenind capabile sa digere nailonul.

Este chiar atat de greu?



"Așa și oamenii consumă margarină [...] care este și deosebit de periculos pentru sănătate fiindcă nu se digeră complet"

Din moment ce omul nu poate digere margarina in intregime nu vad ce sens are comparatia dintre acesta si bacteriile respectiva care POT descompune nailonul fara probleme.
Practic si daca as presupune prosteste, de dragul comparatiei, ca modul in care sistemul digestiv complex al omului interactioneaza cu margarina este identic cu modul in care mecanismul digestiv al acelei bacterii interactioneaza cu nailonul, desi EVIDENT nu au nici cea mai mica legatura, tot nu ar avea sens comparatia facuta de tine. Deoarece, in timp ce aceste bacterii pot descompune nailonul fara probleme, omul este incapabil de a face asta cu margarina.
Iti dai seama ce comparatie stupida ai reusit sa faci?


Comparatia pe care o faci:

"Asa cum bacteriile pot descompune nailonul in intregim, nici omul nu poate digera margarina in totalitate."

| Nilsson explică (pentru Inferno):

Pe TPU cel puțin, când două persoane au opinii contradictorii, părerile despre interlocutor sunt reciproce, așa că nu mai iau personal remarcile tale.

Revenind la subiect.
"Bacteriile nu puteau descompune nailonul folosind enzimele pe care le utilizau in mod obisnuit."

Tocmai afirmația asta încerc să îți arăt că este nedovedită, nu există niciun motiv să credem că bacteriile nu aveau anterior abilitatea de a descompune nailon și înainte de inventarea acestuia.

Prin exemplul cu margarina ți-am arătat că este eronată prezumția ta logică că un consumator nu putea să existe înainte de inventarea unui nou aliment.

Bacteriile puteau să consume nailon, e o deducție logică simplă:

1. Dacă nu puteau descompune nailonul, nu se puteau hrăni.
2. Dacă nu se puteau hrăni, nu se puteau înmulți.
3. Dacă nu se puteau înmulți, nici nu puteau evolua.

Și cu asta am mai demontat un mit evoluționist, dacă cercetătorii ar fi putut arăta un singur exemplu concret și infailibil de evoluție, ar fi făcut-o până acum, nu veneau cu artificii false ca până acum.

| Inferno a răspuns (pentru Nilsson):

Doar bacteriile care traiesc intr-un mediu preponderent bogat in nailon au aceste caracteristici genetice ce le permit sa descompuna nailonul.

"Tocmai afirmația asta încerc să îți arăt că este nedovedită, nu există niciun motiv să credem că bacteriile nu aveau anterior abilitatea de a descompune nailon și înainte de inventarea acestuia."

De fapt s-au facut teste in 1995 pe bacterii obisnuite fara aceasta abilitate. Dupa ce au fost fortate sa supravietuiasca intr-un mediu ce consta doar din nailon au evoluat, dezvoltand abilitatea de a descompune nailonul. Practic ADN-ul bacteriei a suferit modificari care i-au permis sa creeze noi enzime ce au ca unic rol descompunerea nailonului.

| Nilsson explică (pentru Inferno):

Așa au spus ei că nu aveau abilitatea de a descompune nailonul, dat această prezumție sfidează logica.
Imaginează-ți că acele bacterii sunt niște porumbei, și în loc de grăunțe le dai nailon să mănânce.
Ai doar două variante, ori nu se ating de el, ori dacă încearcă să-l consume vor muri fiindcă nu le oferă niciun nutrient, însă în niciun scenariu generația lor viitoare nu își poate dezvolta o abilitate pe care nu au avut-o părinții.

| mastadont a răspuns:

Și totuși, eu zic că Inferno are dreptate. Îmi aduc aminte că am citit de un experiment similar în care bacterii care nu puteau digera lactoza au fost puse într-un mediu care oferea doar acest nutrient. 99% din aceste bacterii inițiale au murit însă, prin reproducere succesivă, a rămas un procent care au reușit să asimileze lactoza și să se reproducă în continuare.

| Nilsson explică (pentru mastadont):

Ce ai descris este o selecție artificială, cele 1% dintre bacterii care au supraviețuit aveau genele care le permiteau să digere lactoza.

| Inferno a răspuns (pentru Nilsson):

Daca, in opinia ta, raspunsul pe care l-ai dat este corect, atunci nu avem ce discuta. Aleg sa ma retrag. Seara placuta.

| Nilsson explică (pentru Inferno):

Dacă nici așa nu înțelegi, mai clar de atât nu am cum să explic.
Principiul pe care l-am arătat cu exemplul porumbeilor se aplică la orice tip de viețuitoare de pe Pământ, niciuna nu poate consuma o hrană pe care nu poate să o digere, iar dacă o digeră și numai parțial, practic este o recunoaștere a acestei abilități deja deținute și nu este nicio evoluție.

Eșecul cercetătorilor de a arăta clar niște bacterii care au evoluat este evident, dacă era adevărată teoria evoluției ar fi reușit să evolueze în ani de studiu din E Coli o drojdie de bere sau orice altă celulă mai complexă, nu să se folosească de artificii precum schimbarea preferințelor culinare ale unor bacterii.