"Există un moment când trebuie să pleci, chiar şi atunci când nu ştii sigur unde mergi." Tennessee Williams
Ati simtit vreodata acest feeling?

Femeile au cele mai multe nazbatii din astea senzitive cand miroase ca barbatii se pregateste sa le traga o ciomageala si vorba lui @Mihaiela "Problema e ca ne si intoarcem".Acu' recunosc ca si eu am "feeling" destul de des, plec aiurea si ajung in cârciumă.

Da! Flavule, ai vazut nori care se misca fara vreo adiere de vant?

Da, mai ales când mă trezeam dimineaţa şi mă durea capul .

La mine nu-i nici o problema pentru ca-s pregatit si dornic mereu.Chiar o si mai fac citeodata.

Ia mai zi mai Flav, chiar m-ai facut curios.Hai, mai scoate...Cred ca n-avem sanse in fata lui Kronstadt pentru ca-i smecheras de Rahova iar noi sintem provincia iar My Lady se respecta.

@MidnightLady - esti ironica precum o bere fara alcool.

@MidnightLady - In ultimele zile, cred c-am baut mai multa bere fara alcool, decat ai baut tu apa. Iar aici chiar nu glumesc. Tu esti funny cand incerci sa ataci subtil, ai si tu 3 clienti: me, harciog and Kronsdat. Keep trying, la urma urmei, esti femeie. Da' pentru mine, trebuie' mai mult.

De foarte multe ori. Plecarile pot fi de multe feluri, de aceea si ceea ce simti cand ti se intampla este diferit. Chiar daca nu stii unde mergi, poti totusi sa simti daca te asteapta o bucurie sau o deznadejde. Sau, in alta ordine de idei, plecarea poate fi un punct de rascruce, din care incepem sa ne dorim mult mai mult, sau macar altceva. Si ni se intampla sa nu stim ce, ci sa stim doar ca avem dorinta si cutezanta de a pasi un prag. Plecam deseori dintr-un loc, dintr-o iubire, dintr-o stare sau din noi insine. Si tot de nenumarate ori nu intrezarim necunoscutul care ne asteapta. Dar, extraordinar de frumos explica Omar Khayyam: "Inaintea venirii noastre nimic nu-i lipsea lumii; dupa plecarea noastra, nimic nu-i va lipsi." Nota zece pentru intrebare. Ca intotdeauna, cu multa clasa...

O,da! Foarte des! Si consider ca noi femeile, in general, avem deseori feeling-uri, intuitii, " premonitii" de genul! Problema e ca ne si intoarcem

Bună,
Da, bineînţeles că da. E aproape imposibil să explici ce cauzează această necesitate de a părăsi, însă în acelaşi timp eşti foarte conşitient de iminenţa sa şi ştii că dacă nu o faci, o să ajungi nefericit. Şi odată cu acest feeling, vine şi nepăsarea faţă de ce laşi în urmă, sau de oamenii pe care îi abandonezi. Repet, e inevitabil.

Da,deoarece cateodata simti ca nu-ti gasesti locul si simti ca esti nevoit sa te indrepti catre necunoscut, sa-ti imbratisezi starea si sa iti iei inima in dinti, chiar daca nu stii unde te vor indruma pasii.Niciodata,niciunul din noi nu va sti sigur unde merge; asta se va contura pe parcursul drumului pentru fiecare.Cred ca toti simtim in viata pornirea asta de a parasi un loc sau, sa zicem un om pe care il stim dintotdeauna si sa ne indreptam spre altceva.Nu cred ca se intampla din cauza ca acel loc/persoana s-a invechit, ci mai degraba din cauza naturii omului, schimbat-oare si doritoare de nou.Nu stim unde mergem, pentru ca intreaga noastra viata e un mister pe care il dezlegam pe parcurs.

Si cred ca aici ar mai merge un citat, daca imi amintesc bine din ''De veghe in lanul de secara'': ''Nu trebuie sa spui niciodata nimic.Cum spui, cum incepe sa ti se faca dor de toti.''Asa e si cu locurile: poti sa te plictisesti sau poti sa te indragostesti de ele pe loc.

Cius!

Nu, dar am PREsimtit ca in curand nu vei mai avea citate din Paler. Vezi ce simturi dezvoltate au femeile?

Flav, cand o sa te faci baiat mare, o sa intelegi ca o bere fara alcool bauta la momentul oportun face toti banii. Unde mai pui ca-i si blonda... Pana atunci...ti ţuc pă obrajori.

@Flav
"...la urma urmei, esti femeie. Da' pentru mine, trebuie' mai mult. " - da, stiu, pentru tine s-a inventat "De 3 ori femeie". Ce zici, Nikita te-ar multumi?

Da si este superb pleci tot inainte si te opresti unde vrea Dumnezeu dupa care vii acasa

Mi se pare ceva normal

Da. Si inca mai simt...

Da, de multe ori!

Cand simt ca vreau sa plec, raman pe loc si-mi scot psihicul la o plimbare lunga. Apoi obosesc, deschid ochii, ma uit in jur si-mi spun: "Nu-i rau... cred ca o sa stau putin aici."

Da. Intr-o relatie.Mi-a fost foarte greu sa ma desprind si nu stiam ce curs va urma viata mea. Plangand, cu senzatia ca mi se rupe sufletul si ca cerul e cazut peste mine. Dar am stiut ca trebuie sa plec. A fost o lupta grea, dar am iesit invingatoare si mai matura.

Da mai ales atunci cand simti ca nimeni nu te mai apreciaza sh ca acolo unde esti nu mai este locul tau sh simti nevoia sa pleci undeva unde sa ti'l gasesti

Am avut sentimentul asta - nu "feeling"", cum cu snobism ii zici tu - si-am demisionat si mi-am bagat picioarele in 21 de ani de vechime in acelasi loc. Habar n-aveam unde plec! Simteam doar nevoia nascuta din scirba, dezamagire, blazare... Sint inca somer - poate nebun - dar nu regret. Si sa nu credeti ca-i usor, dupa o viata sa spui simplu... gata!
Dar cu riscul ca nu mai iau fundita, trebuie sa te informez ca si boemul Topirceanu iti putea oferi un citat - mai frumos poate - cu acelasi subiect: "Eu nu știu limanul spre care/Pornesc cu bagajul acum,/Ce demon mă pune-n mișcare,/Ce taină mă-ndeamnă la drum."
Sau poate stiai, dar din acelasi snobism ai ales Tennessee Williams.

Da am simtit. Uneori lumea pleaca ca sa vada cu ii pasa indeajuns ca sa ii urmareasca sau sa ii cheme inapoi.

Da mai ales pentru ca suntem in Romania

Da...si din pacate il simt destul de des...

Da, din pacate. Cand ma cert cu cineva drag imi vine sa plec...si sa nu ma mai intorc.

Da.
Mai ales atunci cand familia nu te baga in seama, pritenii nu iti mai sunt priteni, muzica parca nu mai e la fel de buna, locul unde stateai sa iti limpezesti gandurile nu te mai ajuta iar calculatorul este plictisitor, ineficient.
Eu una pana acum nu am plecat nicaieri. Am stat si am acceptat situatia asa cu e. Plus ca pana in momentul de fata muzica a fost mereu buna, si unele piese mereu mi-au ridicat moralul.
Stiu ca sigur nu te-am ajutat dar asta e. Peace^^.

P.S:Tu? Ai simtit vreodata acel feeling?

Eu am "plecat" demult.Adica plec mereuSi mai revin,ca si Mihaela,dar doar cu amintirile. Unii nu isi gasesc locul potrivit si momentul potrivit.
Conteaza sa fii logic in ceea ce faci, ca sa nu regreti mai tarziu deoarece "what goes around, comes around"...

Cred ca toti am simtit asta uneori. acele momente in care simti ca nu mai rezisti, si ai nevoie de o schimbare cu toate ca nu stii de care anume. asta e... vorba aia "nimeni nu a spus ca viata va fi usoara".