În prima jumătate a secolului trecut, niște gânditori marxiști, sau mai bine zis neomarxiști (Școala de la Frankfurt), au fost primii care au declarat deschis că rolul revoluționar al proletariatului și instaurarea dictaturii proletariatului sunt ficțiuni, nu legi istorice cum fuseseră descrise de Marx. Cum economia se dezvolta în lumea vestică și nivelul de trai al muncitorilor creștea, clasa muncitoare devenea tot mai puțin interesată în contestarea și schimbarea lumii în care trăia. Și atunci, trebuiau găsite alte metode de luptă anticapitalistă. Noile ținte, în opinia acestor neomarxiști, trebuiau să fie elementele "culturii burgheze paralizante": ordinea socială, naționalismul patriotic, familia, religia, istoria, învățământul și normele de etică. Speranța era ca, sub presiune, acești stâlpi să se năruie și – odată cu ei – societatea. Două figuri remarcabile ale trendului au fost Antonio Gramsci și Gyorgy Lukacs (ministrul ungar al culturii). Calea de urmat, în opinia acestora, trebuia să fie modificarea modului de a gândi al oamenilor. Nu cu mult timp în urmă, Lenin spusese: "Dați-mi patru ani să-i învăț pe copii, și plantele pe care le voi semăna nu vor putea fi niciodată smulse".
Între altele, Lukacs a exprimat ideea că dacă unitatea familiei și moralitatea sexuală sunt erodate, societatea poate fi distrusă.
Școala de la Frankfurt s-a mai mutat, odată la Viena, apoi la New York, iar unii dintre ideologi s-au reîntors în Germania. De oriunde s-au aflat, au continuat să publice multe materiale. La Universitatea Columbia din New York, de exemplu, "școala" a conceput programul noii ideologii sociale, sub titlul "Teoria critică".
Ce poziție adoptă societatea actuală față de ideile neomarxiste? În ce măsură se răspândesc aceste idei în lumea academică? În colegii și universități? Este televiziunea de mainstream influențată de concepția neomarxistă?
Ați citit cartea "Eros și civilizație" a lui Herbert Marcuse? Dacă da, ce impresie v-a făcut?

Ideile neomarxiste, promovate de Școala de la Frankfurt și de alți gânditori precum Antonio Gramsci și Gyorgy Lukacs, au exercitat o influență semnificativă în gândirea socială și politică a secolului XX și continuă să fie relevante în anumite cercuri academice și sociale și în prezent.

### Adoptarea ideilor neomarxiste în societatea actuală:

1. **În mediul academic:** Ideile neomarxiste au avut un impact semnificativ în anumite domenii academice, cum ar fi studiile culturale, sociologia, științele politice și filozofia. Există unii academicieni care continuă să exploreze și să promoveze aceste idei în cercetarea lor.

2. **În instituțiile de învățământ:** În unele colegii și universități, ideile neomarxiste pot fi prezentate și discutate în cadrul cursurilor sau seminariilor, în special în domeniile menționate anterior.

3. **În mass-media:** În ceea ce privește televiziunea de mainstream, este mai puțin probabil să vezi direct influența neomarxistă, deoarece media de masă are tendința să fie mai conservatoare sau să urmărească interesul de masă. Cu toate acestea, anumite aspecte ale criticii sociale și a gândirii critice pot fi reflectate în anumite programe sau dezbateri.

### Cartea "Eros și civilizație" a lui Herbert Marcuse:

Cartea "Eros și civilizație" a lui Herbert Marcuse este o lucrare influentă care explorează relația dintre sexualitate și societate în contextul gândirii neomarxiste. Marcuse susține că restricțiile sociale și culturale asupra sexualității sunt instrumente de control social și că o revoluție sexuală ar putea duce la o eliberare mai profundă a individului.

Impresia pe care a făcut-o această carte poate varia în funcție de interpretare și de perspectiva fiecărui cititor. Unii pot aprecia ideile provocatoare și incitante ale lui Marcuse, în timp ce alții pot critica sau respinge argumentele sale. Este o carte care continuă să fie discutată și analizată în contextul societății contemporane.

Plănuiesc sa o citesc in curând! Personal consider ca neomarxismul pur încă nu a fost pus in practica sau a fost la o scara mica asa cum țări communiste încă nu exista, ci doar țări socialiste

Prin mass-media si internet pot fi promovat orice idei, in functie de interesele unora, cu influente.

Cartea a avut o mare influență în crearea revoluției sexuale. Civilizația vestică este prezentată ca represivă, în sensul că renunță la fericire pentru progresul social. Merită citită.

Foarte bine punctat

Nu sunt de acord cu TEORIA CRITICA a scolii de la Frankfurt.


Noi nu ne rezumam doar la CATEGORIILE GANDIRII ci asa cum spune Haberman in TEORIA COMUNICATIVA a societatii ne aflam uniti cu ea.

Herbert Spencer spune ca suntem homogeni cu categoriile sociale ci nu heterogeni. Categoriile GANDIRII sunt homogéne cu categoriile sociale.

Anticii vorbeau de anima mundi, inconstient colectiv, etc. Deci exista un SPIRIT (spiritul lumii, spiritul lui Dumnezeu) care lucreaza in oameni. Noi suntem IMAGINEA LUMII. Ne lasam influentati de spiritul ei. Crestinii sunt PATERNALISTI. Teistii pun accentul pe relatia personala cu Dumnezeu. Deistii sunt mai filózofi si accepta atat pe Tatal cat si pe Duhul.

Tocmai de aceea trebuie sa gasim LEGEA NATURALA a lui Dumnezeu (spiritul lui) sau logosul lui. Societatea inainte se structura pe Legea lui Dumnezeu (morala). Astazi clasa artizanilor sau a burghezilor inlocuiesc morala cu virtutiile muncii.

Deci exista un organicism sau o structura a societatii care este ordonata spre o finalitate. Societatea lui Platón era structurata pe DREPT, MORALA, Bine, VIRTUTI. Societatea de astazi este structurata pe categoriile burghezilor. Consumism, neuróticism, vicii, etc.

O societate bazata pe anomie poate fi directionata oriunde. Valorile ei se schimba dupa cum bate vantul. De aceea Platon spuneau ca in societate trebuie sa guverneze dintre triada FILOZOF, DREPT si Artizani doar primele doua. A treia o reducea la primele doua. Platón vedea ca pastorul trebuie sa fie filozoful cu cainele iar comerciantii oile.

Daca pe Platón il interesa substanta spirituala pe marxisti ii interesa substanta materiala. Pentru Platón primele doua erau de origine spirituala nu naturala.

Vezi Despre spiritul legilor de Montesquieu.

Principles of Sociólogy de Spencer.

"Nu sunt de acord cu TEORIA CRITICA a scolii de la Frankfurt"
Dar, în general ești de acord cu ideile neomarxiștilor?