Lenin a fost un om cu picioarele pe pământ, nu ca Bergson cu capul în nori.
Uite un fragment din cugetările lui: "Noi trebuie să luptăm împotriva religiei. Acest lucru constituie abc-ul întregului materialism, prin urmare și al marxismului. Marxismul nu este însă un materialism care s-a oprit la abc. Marxismul merge mai departe. El afirmă: trebuie să știm să ducem lupta împotriva religiei, și pentru aceasta trebuie să explicăm în mod materialist care sunt rădăcinile credinței și a religiei în mase. Lupta împotriva religiei nu poate fi limitată la o propagandă ideologică abstractă, nu poate fi redusă la o asemenea propagandă; această luptă trebuie legată de practica concretă a mișcării de clasă, care urmărește înlăturarea rădăcinilor sociale ale religiei" (...) "Cu cât se va răspândi mai mult cultura în rândurile poporului și cu cât prejudecățile religioase vor fi în mai mare măsură înlăturate de conștiința socialistă, cu atât mai aproape va fi ziua victoriei proletariatului".
Observând faptele: Lenin și ai lui au trecut de la vorbe la fapte. Au luptat cu avânt revoluționar împotriva religiei. Și au obținut rezultate. Au creat o Uniune Sovietică fără religie. Generațiile care au urmat au crescut în acest spirit. Totuși, vedem acum o Rusie ortodoxă. Care ar putea fi explicația? Că eu nu înțeleg. S-a întors ursul la ce vărsase? De ce?
Și încă ceva. Cultura în mase s-a răspândit, dar ziua victoriei proletariatului se tot îndepărtează. Cum se explică și asta? Mă poate ajuta cineva să înțeleg?

Inainte sa-ti raspund la intrebare, trebuie sa mentionez un lucru: eu personal am viziuni foarte anti-marxiste, deci raspunsul meu s-ar putea sa nu fie acelasi pe care ti l-ar da cineva care a studiat domeniul din alta perspectiva. Adevarul e ca marxismul trece printr-un fel de renastere in momentul de fata, in frunte cu Slavoj Zizek in mod special, deci daca te intereseaza subiectul si vrei sa-l intelegi mai bine de la cineva care chiar e expert, nu de pe comentarii pe TPU, iti recomand sa citesti putin despre el.

In alta ordine de idei, trebuie putin sa intelegem si pe ce viziunea asupra lumii se bazeaza marxismul. Acesta afirma ca dorinta naturala a omului este sa isi creasca influenta si puterea, si ca este dispus sa-i subjuge pe altii in mod constant pentru a face asta. Ba mai mult, dorinta asta este o componenta atat de importanta din gandirea umana, ca se regaseste in toate culturile, institutile si interactiunile omenesti. Marxistii vad orice relatie de inegalitate ca fiind bazata pe o forma de subjugare, de furt, o dovada a existentei unui comportament imoral. In conceptia marxista, daca un om are mai multi bani ca altul, nu este neaparat pentru ca ar fi mai iscusit in ceea ce face, sau pentru ca se descurca mai bine la a economisi, sau pentru ca e mai inteligent de la mama natura etc. Inseamna ca acesta a profitat de un sistem care se bazeaza intr-un fel sau altul pe nedreptate. Mi se pare ca stilul asta de gandire, desi bazat pe nobilul principiu al egalitatii, duce lucrurile intr-o extrema in care se incearca eliminarea unor inegalitati care nici macar nu exista de fapt...

(O mica paralela) In anii 60 au fost puse bazele neo-marxismului. Un grup de ganditori parizieni, avandu-i in frunte pe Michel Foucault si Jacques Derrida, au pus bazele ideologiei asteia, care cumva se rupea de comunism, care nu vedea lupta pentru egalitate ca fiind economica, ci culturala. Acestia considerau ca e de datoria oamenilor sa rescrie de la zero toata istoria, avand in prin plan abuzurile cauzate de cei la putere si readucand in lumina reflectoarelor vocile celor care au fost subjugati. Nu mai e vorba aici de o revolutie a proletariatului, ci de a sapa dupa victime ascunse ale sistemelor nedrepte din trecut, si de a reinterpreta arta, filosofia si istoria din perspectiva lor. Mi-am scris lucrarea de licenta la facultate despre Jacques Derrida, deci imi permit sa fac urmatoarea afirmatie: cei ce se adancesc prea mult in stilul asta de gandire devin de-a dreptul paranoici. Derrida in mod special, avea ideea asta ca nu doar cultura propaga inegalitate, dar efectiv limbajul pana la nivelul cuvintelor individuale. Gandeste-te ce efect asupra mintii unui om ar avea credinta ca pana si cuvintele pe care le folosesti au ca efect propagarea suferintei in lume, si o sa intelegi putin de unde vin ideile astea cele mai absurde care apar in Occident in ziua de azi.

Revenind la marxismul in forma originala: Hai sa analizam putin si cum arata lumea in care a aparut. Capitalismul la care se opunea Marx nu mai arata deloc ca cel din zilele noastre. Vorbim aici de o lumea in care nu exista salariu minim, norme si regulamente de protectia muncii, sindicate, zile libere, program full time de 40 de ore pe saptamana, varsta minima de angajare etc. Marx a trait intr-o lume in care vedea cu ochii lui cum oamenii se mutau in masa de la sat la oras si erau fortati sa renunte la un trai traditional si in comuniune cu natura, pentru a lucra de la 4-5 ani cate 14 ore pe zi in fabrici. Salarile de abia daca le acopereau nevoile cele mai de baza, si aici nu ma refer la cum se intampla cu salariul minim la noi acum. Ma refer la faptul ca dupa ce ti se termina programul te culcai pe podeaua fabricii, dormeai acolo in frig pana dimineata cand mergeai sa-ti cumperi o bucata de paine si o cana de lapte si dupa aia gata, aia a fost, inapoi la munca inca 14 ore. Deci ce-am citit despre viata oamenilor din perioada aia mi se pare absolut cumplit. Si normal ca orice om cu capul pe umeri s-ar impotrivi unui sistem de genul acesat.

Ideea e ca Marx a interpretat sistemul acela ca fiind rezultatul evolutiei unei culturi care se baza de la bun inceput pe subjugarea celorlalti. Cat muncitorii traiau din paine si lapte si mureau de extenuare in fabrici, patronii acestora se imbogateau cum nu s-a mai vazut in istorie. Si cam mereu parea sa fi fost asa. Capitalele marilor imperii umpleau strazile de statui, temple, teatre etc. cat sarmanii tarani din provincie faceau foamea ca sa-si permita sa plateasca taxa de protectie. Lucru care inca se intampla si pe vremea lui Marx, pentru ca, sa nu uitam, inca era perioada coloniala pe atunci. Londra, Amsterdam, Paris, Berlin, aici curgeau toata bogatiile planetei. Dar de unde veneau? Din India, Filipine, Congo, Paraguay etc.

Bun, ca sa dobori un astfel de sistem nedrept, unde trebuie sa-l ataci? Proprietatea privata, religia, nationalismul. Astea trebuiau doborate, conform lui Marx, pentru a permite egalitatii si dreptatii sa apara in lume. De ce astea trei? Pentru ca pe astea se baza civilizatia vestica. Deci utopia era o tara comunista care arata in felul urmator: toate resursele sunt pentru toti, nimeni nu le detine dar toti se pot folosi de ele; normele religioase nu mai stau la baza moralitatii, iar natiunea nu te mai defineste ca om, ci traim toti pentru imbunatatirea societatii din care facem parte si suntem toti egali in aceasta. Asta era viziunea tuturor marilor comunisti: Marx, Engels, Lenin, Trotsky, Stalin etc.

Bun, a fost incercata punerea acestori principii (foarte nobile de altfel) in practica. Ce am observat? Ca functioneaza doar pe hartie...

Acum nu vreau sa intru in toate motivele pentru care cred eu ca experimentul comunismului a fost un esec, ca nu-s in nici un fel expert in asta, si deja comentariul asta e destul de lung, dar specific legat de religie uite ce am de zis:

Nu poti sa ai o civilizatie functionala fara o fundatie ideologica pe care sa se poata baza. Religia pare sa fie cea mai buna fundatie de acest fel. Cand renunti la ea, oamenii nu devin obsedati de stiinta si progres si societate, cum se credea. Oamenii devin obsedati de propriul lor confort si de propria lor placere fizica. Paradoxal, marxismul a creat fix acel gen de om-demon pe care incerca sa-l elimine din societate: un om care nu mai are de ce sa se preocupe de suflet, de judecata in fata lui Dumnezeu, de pacat, de virtute. Devine un om care vede lumea ca un sistem. Efectiv un sistem. Unul robotic, rece, fara suflet. Comunismul a rupt omul de arta, cultura, religie, traditie, si i-a lasat in urma arta colectiva (care are ca scop eficienta), cultura sovietica (care are ca scop eficienta), ateismul (care are ca scop eficienta), partidul si dogma acestuia (care are ca scop eficienta). Cand ii bagi in cap ca tot ce conteaza e eficienta, si dupa, paradoxal, vede tarile capitaliste fiind mult mai eficiente din toate punctele de vedere, ce alta optiune mai are decat sa devina un psihopat care-si vaneaza proprile interese.

De ce s-a intors ortodoxismul in Rusia? Pentru ca rusii nu mai vor sa traiasca printre astfel de psihopati. Au si institutile religioase partea lor din vina pentru suferinta in lume? Absolut! Dar uite ca cei care au trait intr-o societate anti-religioasa nu vor sa mai repete experienta...