Ordonare:
Cronologică
Depinde de situatie.De cele mai multe ori da.Este un lucru ce depinde de natura omului, de modul lui de a se exprima.
Răspunde
Ce tot confirmati, negati si iar afirmati; hai, mai si ascultati poate va drege zapaceala.
http://www.youtube.com/watch?v=279Dr-RzYl8&feature=related
În general nu. Nu trebuie să aibă loc (neapărat) o negație pentru confirmarea unei negații. Ori apare scepticismul. Ori dacă ești sigur că, de exemplu doar o ipoteză din mai multe este adevărată, automat le negi pe celelalte, în cazul ăsta lipsa negației este o confirmare.
Cu alte cuvinte, dacă cineva îţi spune, că pământul e pătrat, sau că eşti prost, sau că ştie el că-ţi place de vecina/ul de la II, iar tu nu negi acest lucru, înseamnă că i-ai dat dreptate sau că din varii motive n-ai vrut să intri în discuţiile pe această temă, ai preferat să te abţii de la comentarii?
Ideea e că lipsa unui "Nu", nu înseamnă neapărat un "Da".
Sau aveţi o altă părere?
Voi cum sunteţi? Negaţi de fiecare dată, când e loc de o negare? Nu e prea obositor?
Din punct de vedere logic, lipsa cuvantului "nu" inseamna o afirmatie.
Din alt punct de vedere, nu neaparat... Poti sa negi prin moduri mai subtile. Unele enunturi apar a fi afirmatii, cand ele de fapt pot sa nege ceva ce a spus cealalta persoana din dialog.
Nu...Ex:Vrei sa vii cu mine?
Tre sa plec in alta parte scuze.
Nu exista negatie
Buna seara! Fiecare intelege ce vrea. Iar daca nu vrem sa dezvaluim un secret, ii lasam sa fiarba in suc propriu. De multe ori se zice, ca si tacerea e un raspuns, si nu neaparat doar atunci cand nu vrem sa afirmam ceva. Din tacerea noastra fiecare poate sa traga propriile concluzii, sa inteleaga ce vrea, insa ea poate insemna si "da", si "nu", si "poate"...o seara buna!
Negarea negatiei este o afirmatie. Lipsa negatiei nu este o confirmare/afirmatie, poate fi catalogata drept miciuna prin omisiune.
Mie imi plac situatiile in care nici Nu nu e negatie, nici Da nu e afirmatie, dar nu ca-n presa paranoida, unde ambele sunt dezvaluiri 
Citeşte comentariile cu tendinţă "elaborată" a creştinopaţilor şi ai să înţelegi că pentru ei exact asta înseamnă.
În viziune creştinopată şi cristofascistă, pentru simplul fapt că ştiinţa nu ştie precis câte planete are sistemul solar aflat la 8 milioane de ani lumină de-aici = dumnezeu există.
În viziune creştinopată, simplul fapt că încă nu sunt explicate toate fenomenele de pe planetă = ştiinţa îl acceptă pe dumnezero = dumnezero există.
Desigur, toată târăşenia asta e un sofism crunt (logical fallacy), însă în viaţa de zi cu zi uneori n-ai timp nici măcar să explici asta.
Lipsa negatiei este lipsa negatiei, si atunci cand un "nu" lipseste, raspunsul poate fi interpretat.
Lipsa negatiei este in primul rand nesiguranta, cand nu esti sigur de raspuns ( da, nu, poate, nu stiu ) nu spui nimic, si mai exact, cand nu esti sigur de acel "nu " nu-l pronunti. Poate pentru ca iti place ambiguitatea, poate pentru ca vrei un timp de gandire ca sa te hotarasti, poate ca... o infinitate de poate.
Dar ca sa-ti raspund, la subiect ( despre ce vorbeam noi ) iti dau un exemplu :
Purtam un dialog si-mi spui ca " iti place muntele mai mult decat marea ". Trec cateva zile si te intreb : "Mi-ai spus ca iti place marea mai mult decat muntele, vei merge vara asta la mare?"
Cand imi raspunzi la intrebare si nu imi negi afirmatia ce pot sa cred?
1, Nu esti sigura daca iti place marea mai mult decat muntele sau invers.
2, Chiar iti place marea mai mult decat muntele, si automat prima ta afirmatie este falsa.
In functie de ce-mi raspunzi, si mai ales de cum o faci, voi decide ce cred ca-ti place mai mult.
O sa mai vorbim despre teste si tactici de a cunoaste o persoana un pic mai mult decat vrea sa-ti arate.
Cand imi spui ca "da " un lucru(despre tine), cand revin si-ti spun ca "nu" acelasi lucru, ce pot sa cred daca nu imi negi ce spun?
Lipsa negatiei este afirmatie in cele mai multe din cazuri.
Nu,nu neaparat.Eu ma dau exemplu pe mine, sunt doua situatii:1-atunci cand o persoana,apropiata,fiind foarte nervoasa, imi spune tot felul de lucruri neadevarate,eu nu neg,prefer sa tac. pentru ca daca incerc sa il/o contrazic,este mult mai rau, se infurie mai tare, se enerveaza si pot aparea discutii foarte neplacute si inutile.ascult in tacere,calma, si dupa ce trece furtuna, cand apele se domolesc si persoana respectiva s-a calmat...atuncea incep eu, cu calm si rabdare, ii dovedesc ca ceea ce a spus nu este adevarat si ca este gresit(a)si ii spun de ce.de cele mai multe ori recunoaste ca eu am dreptate. A doua situatie este :nu neg,in anumite situatii,anumite vorbe,pentru ca nu pot sa jignesc,nu pot sa fac ca persoana de alaturi sa se simta prost,asa ceva nu-mi place de loc sa fac, atuncea tac, nu neg si las asa, stiu ca persoana care m-a acuzat de lucruri nedrepte se v-a gandii mai bine si o sa-si dea seama ca a gresit.de foarte multe ori, poate chiar de fiecare data, persoana respectiva a inteles ca a exagerat sau a gresiti si a inteles de ce eu am tacut si mi-a apreciat gestul.
Doar negarea negatiei, este o afirmatie. Daca nu ai negat o afirmatie a cuiva, ai facut acest lucru pentru a nu jigni, pentru a nu intra in conflict, ori pentru ca timpul nu ti-a permis sa intri intr-o discutie care ar fi putut sa se prelungeasca si tu nu aveai disponibilitate pentru asa ceva.
Sunt varii motive pentru care nu "infirmi" ceva, ce este clar ca nu este asa cum ti-a fost prezentat, asa cum ai facut tu NOname referire, "ca pamantul ar fi patrat", chiar daca nimeni nu a negat, se stie, este arhicunoscut ca, pamantul este rotund, deci nu mai era cazul sa negi afirmatia facuta.
Am ascultat melodia din link-ul pus de Hombre, mi-a placut si-i multumesc pentru clipele de relaxare.
Sper ca viata sa confirme ca, "lumea va fi mai buna" si mai sper ca, sa nu ma "contrazica" nimeni ca, nu ar putea fi si asa, intr-o gandire pozitiva, cu privire la viitor.
Un bun sfarsit de saptamana si multa sanatate.
Da,adica balanta inclina mai mult in defavoarea negatiei,stii cum e,ti se pune o intrebare si tu incercand sa-ti faci eventual ordine in idei pentru a castiga timp, interlocutorul e tentat sa creada ca de fapt ai fi cu "da"-ul pe buze, un fel de confirmare tacita! Dupa caz...
Lipsa negatiei poate fi si o afirmatie dar eu cred ca este mai mult un act de lasitate. Nu dam nici un raspuns de teama unei reactii neplacute din partea interlocutorului
Depinde cum poate fii inteleasa si mai depinde si despre subiectul despre care este vorba.De multe ori intr-adevar ca se ia ca pe o confirmare, afirmatie, dar se intampla poate sa nu fie asa
Nu neaparat ...lipsa negatiei poate fi si neasigurarea raspunsului de cel care trebuie sa raspunda...
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
