Tocmai ai descoperit de ce l-au inventat si de ce cred oamenii in d-zeu. Pentru ca ii sperie adevarul, si atunci ai nevoie sa se agate de o speranta si sa aiba o consolare.
Pentru ca in adancul sufletului si ateii convinsi cred in Dumnezeu macar 1%. Sau sunteti niste fricosi.
Un om nu trăieşte doar pentru că el crede sau nu în Dumnezeu. Fiecare are un scop şi crede-mă, nu-i interesează pe toţi o viaţă "bună" ca să ajungă în rai.
Oamenii au scopurile lor, motivele lor. Oamenilor le place viaţa, pentru că, ştiu că e greu de crezut, dar nu toţi oameni sunt în chinuri severe sau în depresie.
De ce nu ne sinucidem? Păi de ce am face-o? Mie viaţa mi se pare frumoasă şi vreau să explorez şi să încerc multe lucruri. Vreau să ajung să fac înconjurul lumii, ăsta e scopul meu. Şi nu pot spune neapărat că sunt atee, doar că nu dau importanţă prea mare religiei. După mine religia este cel mai rău lucru din lume.
Aşa că, nu toţi ne naştem pentru a muri, sau trăim pentru a ajunge în rai.
Pai ce rost mai are sa faci inconjorul lumii daca apoi mori si totul se stinge, nu ai sa stii nimic din ce ai făcut, și totul ar fi în zadar?
Constiinta ne obliga sa traim.
Ca sa ma refer strict la intrebarea : " De ce nu ne sinucidem toti?" - constiinta fiecaruia difera; fiecare nutreste sentimente pentru anumite elemente din aceasta lume. Unii traiesc din cauza ca traiesc si altii.Altii traiesc din cauza ca sunt prea superficiali ca sa treaca de limita realului,materiei,si sunt oribiti de toate placerile vietii,fara sa-si mai puna astfel de intrebari."Paradoxul",in aceasta chestiune,e ca ateii,in general,sunt mai interesati de misterele universului, ale vietii omenesti, decat crestinii, unde multi dintre ei chiar nu suporta gandul mortii, sau alte chestii de genul.Multora le este frica de filosofie, se refugiaza in realitate, de parca ceea ce simt ei pentru aceasta lume echivaleaza in greutatea ancorei ce o arunca in acest ocean al realitatii, un ocean ce va seca peste cateva sute de milioane de ani.Crestinii considera ca viata poate fi eterna, dar nu isi dau seama ca nici pamantul nu a existat dintotdeauna, si ca va fi si el inundat de intunericul universului nostru mult iubit.Da, am deviat de la subiect.Cam mult.Dar in principiu, prima propozitie este raspunsul meu..."concret".
Nu ar fi în zadar din moment ce eu aş muri împăcată şi fericită. Dacă Dumnezeu şi raiul există, eu oricum mor şi îmi pierd cunoştinţele căpătate de-a lungul vieţii.
Şi oricum, poate în timpul acestei călători aflu chestii noi, doar aşa din întâmplare şi fac un bine omenirii. Nimic nu e făcut în zadar.
Daca asa intelegi tu gramatica (sa aflii, in loc de sa afli), nu e de mirare ca nu intelegi nici intrebarea
Eu trăiesc viața după propriile principii religioase. Pot să zic că am inventat o religie, una ce se află între ateism si creștinism, eu accept filosofia, ea fiind un element definitoriu al meu cu toate teoriile ei, îmi place să o studiez și să filosofez.
Eu prefer să mă refugiez în filosofie deoarece nu văd problema în a filosofa, sunt conștient că trebuie să murim și realist în aceste privințe și accept realitatea, oricât de crudă ar fi ea.
Daca ai nevoie de un sens al vietii pentru a nu te sinucide esti un om grav bolnav.
TU esti un om care nu are capacitatea de a filosofa sau măcar de a înțelege semnificația unei întrebări. Nu ai nici o logică, nu îmi spune mie grav bolnav, pentru ca dacă îmi dai o zi să te cunosc îți pot aduce de 10 ori mai multe argumente pentru care ai putea fi tu grav bolnav (psihic evident )
Tu cu ce ramai dupa ce mori? Sa zicem ca ai facut inconjurul lumii, dupa cum spui si tu, dar de ce esti asa sigur ca deoarece crezi in Dumnezeu, nu este in zadar? De asemenea spui ca viata capata un non-sens daca negam existenta lui Dumnezeu, ca nu mai avem un scop in viata, dar eu te intreb, care e scopul unui credincios?
Si de ce ne-am sinucide, daca am primit viata, de ce sa ii punem capat? Fiecare persoana are in viata un alt scop, unii vor sa isi dedice viata lui Dumnezeu, altii vor sa gaseasca fericirea, altii vor sa descopere cat mai multe, nu toti depindem de Cel De Sus.
Ideea ca e oamenii nu se sinucid deoarece asta nu e normal, nu pentru ca ar detine un sens al vietii care i-ar opri de la sinucidere. Altfel s-ar prescrie sinucigasilor cursuri de invatamant ideologic (n-are importanta despre ce ideologie e vorba).
Nu te-ai gândit că însăşi călătoria poate fi scopul (dacă tot e musai să existe unul)?
Tocami fiindca stiu ca am o singura sansa, viata devine foarte valoroasa mai ales ca este limitata.
Dar daca exista un Zeu care mi-ar da posibilitatea sa traiesc pentru eternitate, ce rost mai are viata aceasta? Pana la urma orice fac aici devine nesemnificativ, fie ca reusesc sa fac ceva sau nu chiar nu mai conteaza, doar eternitatea imi ofera posiblitatea sa fac totul, chiar totul, iar apoi ce voi face? Care va fi finalitatea mea, care este scopul eternitatii? Omul nu a evoluat sa fie etern, iar daca iti doresti eternitatea probabil ca nu te-ai gandit suficient sa iti dai seama ca ceea ce vrei este nebunie. Sa negi moartea si finalitatea vietii inseamna sa negi viata, trist dar religia face acest lucru, insulta demnitatea umana.
Eu am alta intrebare daca voi crestini chiar credeti in dumnezeu cum se face ca
1 habar nu aveti de propia biblie, religie, credinta?
2 de ce va comportati asa daca chiar credeti in viata de dupa?
3 ce scopuri aveti voi divine ca pupati oase si cand ajungeti acasa blestemati si va barfiti intre voi
4 asa ateu cum sunt nu sunt ipocrit sa ma declar cea ce nu sunt, nu ma dau crestin ca voi si cunosc biblia mai bine ca voi culmea ca ateu, de ce trebuie sa aiba un scop viata?
scopurile omului sunt
1 hrana
2 inmutirea prin sex a speciei
3 cresterea acelui copil
4 moartea
voi nu aveti acelasi scopuri? nu munciti ca sa aveti de mancare,haine etc
ateii nu au propiul stat,ateii nu sau dus sa macelareasca popoare pentru aur, ateii nu merg ca misionari prin lume sa convinga pe alti cu sabia de necredinta lor, deci care e faza ce nu isi convine?
ca ateu ai mult mai multa ambitie sa reusesti in viata asta pentru ca e ultima, majoritatea tariilor atee sunt bogate, cu putina violenta de ce Romania nu e tara sfanta?
Asta-i filosofie d-aia de betie.
In momentul asta eu vreau sa termin dracu' cu scoala si ce mai urmeaza si sa fac...nu trebuie sa stiti voi detalii despre viata mea dar vreau sa fac ceva.Sa zicem ca as vrea sa fiu programator.Atunci scopul meu este sa devin programator.Si dupa ce am devenit asta, scopul meu este sa fac ce trebuie sa fac.
Hitler.Nu stiu daca a crezut sau nu in ceva.Numai el si apropiatii sai (poate) stiau 100% sigur.Sa zicem ca nu credea in nimic.Ar fi fost viata sa fara sens? Nu.A avut un scop si a incercat sa si-l atinga.Scopul lui a fost sa extermine.Deci viata lui a avut un scop, indiferent daca credea sau nu in ceva.
Cine te pune sa te zbati pe salarii minime? Poti sa pui capat acesot chestii.Problema este ca daca ar veni unii din padure cu arme si ar vrea sa porneasca un razboi impotriva coruptilor care fura tot voi sunteti aia care i-ati face nebuni.
Va zbateti pe salarii minime pentru ca le meritati.Nu va convine? Schimbati ceva.Dar e mai usot sa va plangeti, nu? Poti sa faci si de unu singur ceva.Nu iti convin impozitele? Fa ceva impotriva celor care se ocupa de ele.Nu continui ca nu o sa mi se accepte raspunsul.
Daca viata voastra este jalnica, este vina voastra in mare parte. Poti sa faci orice, oricand vrei.Singurele chestii care te opresc sunt frica, constiinta si spiritul de turma.
Eu sunt ateu.Traiesc pentru mine si ca sa fac ce vreau eu sa fac.Nu va intereseaza pe voi ce vreau sa fac.Dar chestiia asta privata este scopul meu.Deci am un scop si fara un zeu.
Voi sunteti asa limitati...
daca unui caine ii moare stapanul ce il hraneste ar trebui sa moara si el pentru ca singurul lui scop in viata e sa primeasca mancare?