Nimeni nu meditează atunci când este fericit, într-un cuvânt, medităm la nefericire.
Ce este atunci meditația; e un exercițiu al minții prin care încercăm să ne împăcăm cu nefericirea; un mijloc de reflecţie asupra eventualelor greșeli și încercarea de-a le corija sau doar un mod prin care dorim să schimbăm valorile fericirii noastre?

Ei, recunoaste ca le frecventezi doar ca sa o urmaresti indeaproape pe fiica-ta!

Fetița mea are doar 4 ani Ema! Eu frecventez doar cluburi de fotbal dragă, la ce-ți fuge mintea?!
Uite, ieri de exemplu am fost pe Bernabeu să-i văd pe cei de la Real Madrid. Frumos stadion!

Oooo! Sa iti traiasca si sa va bucurati de ea, sa fie cu adevarat o binecuvantare! Doream doar sa te necajesc putin.

M-ai necăjit puțin mai mult, asta e cert dar te iert că-mi ești simpatică.
Acum...mă lași să mă filosofesc puțin cu prietenele tale ( " oițele " )?

Sigur ca da, am incredere ca le las pe maini bune.

Îți mulțumesc pentru încrederea acordata dar totuși, o singură întrebare : le-ai lăsa și pe mâna lui Hombre, tot atât de încrezătoare?

Nt! Nt! Naiva nu sunt. Vrei sa le ademeneasca in jacuzzi?

Mi-au sters-o foarte fast, ca-n vis. Nici n-am apucat sa ud florile bine .

Am văzut și-mi pare rău pentru asta! Neserioși!

Meditatia e de mai multe feluri... in general, cand ma gandesc la "meditatie", ma gandesc la meditatia zen, despre care stiu (cred) ca e un exercitiu de purificare interioara prin deconectarea controlata de la gandurile curente. Banuiesc ca tu te referi la meditatie ca la... reflectia filozofica asupra tristetii sau a nefericirii, si atunci, e asa cum spui in partea a doua a intrebarii... o incercare de impacare a constiintei cu motivele nefericirii, de cautare a greselilor si a solutiilor. O modalitate de reconciliere cu destinul si de acceptare a lui.

Dimpotriva, sunt foarte seriosi. S-a oripilat tot site-ul de la pisicii mei .

Este posibil ca meditatia sa aiba si cauze de tristete,neimpacare,nefericire in general.
Nu uita ca toate marile talente se nasc din suferinta si nefericire interioara. Suferinta naste opere de arta; atunci cand o experimentam se intampla ceva in interiorul nostru.

Meditatia o poti face atunci cand da, esti nefericit,trist. Pentru ca atunci ai o nevoie mai mare de a fi tu cu tine si de a discuta cu sinele tau,de a regla unele aspecte,de a le diminua,poate de a rezolva ceva,de a te descarca cuiva,de a incerca sa schimbi ceva ce nu merge bine in sistemul tau ca fiinta.
E ceva complex, intr-adevar.

Am tot vizionat si citit despre meditatie,dar nu am incercat. Ma gandeam sa fac si asta. Poate fi o experienta noua,nu poate strica cu nimic.

Cum spuneai si tu,da,este si un exercitiu al mintii. Eu il vad ca pe o acceptare a vietii asa cum e si intarirea mintii si sufletului de a trece peste greutati si de a nu ceda in fata lor,de a ne imuniza la ele si la sentimentul de rau.

Meditatia te mai ajuta la gasirea si regasira pacii interioare. Ajuta atat de mult,iti schimba modul de perceptie asupra lumii,asupra persoanelor,evenimentelor, iti schimba modul in care reactionezi la probleme, la cuvinte urate, la tot.

E o cale de a te ghida, de a te mentine pe o traiectorie pe care tu o stabilesti ca fiind cea mai buna posibil pentru tine si cei din jur.

Asta cred eu.

Da, la un astfel de meditație m-am referit și ai punctat destul de bine.

Vezi, altădată ai putea să le tai "miaul"... pisicilor.

Da, bine gândit și frumos explicat!

Cum? Eu meditez mai mult la fericire, deci la ce imi produce placere si o savurez cu ochii deschisi, decat meditez la nefericire, la neplacere. Ceea ce inseamna ca nu constientizez des ce anume ma sacaie, ce ma agaseaza sau raneste.
As spune ca meditatia e cautarea stimulilor, intr-o tacere interioara, izolat de mediul vizibil si sonor, e o cautare in suflet, in simturi, in clipa meditatiei sau in amintiri. Ai stat vreodata sa analizezi ce simti cand luna e sus pe cer si trec norii peste ea? Asta are legatura cu placerea, chiar daca simti nefericire, e un proces de cautare a unor stimuli care sa te scape de ea, sa te limpezeasca de ea.