Noi intelegem lucrurile din natura observand cauze si efecte. Orice lucru este cauzat de ceva. Nu se cunoaste niciun caz in care un lucru sa fie cauza lui insusi. Ii dai la unu o lovitura, ii faci o vanataie. Vanataia este efectul, lovitura cauza. Dar lovitura are o cauza si ea, care la randul ei are o alta cauza si tot asa. Contempland asupra sirului de cauze din natura, Thomas Aquinas si-a pus problema pana unde in urma poate merge acest sir. Se pierde el undeva in neant? Este un sir cu un numar infinit de termeni? Aquinas a argumentat ca nu poate fi un sir infinit, pentru ca in toate cauzele luate in ordine, prima este cauza celei intermediare, iar intermediara este cauza ultimei, indifferent daca intermediare sunt cateva sau numai una. Asadar, daca nu ar exista o prima cauza intre toate acestea, nu ar exista nici ultima cauza, nici cauzele intermediare, ceea ce ar fi cu totul fals. Iar aceasta prima cauza, spune Aquinas, are proprietatea divinului: este necauzata.
Unde greseste rationamentul lui Aquinas?

Este o idee ipotetica cu un set de posibilitati infinite si finite. Nu vei gasi un singur adevar sau un singur raspuns. Draguta activitate.

Einstein a greșit când a zis că D-zeu nu joacă zaruri. Legile fizicii sunt statistice și aceeași cauză poate avea efecte diferite. Asta nu înseamnă că ne putem lua adio de la principiul cauzalității, dar există limite. Când ajungi la scara atomică se schimbă lucrurile.

Inteleg si eu ca argumentul lui Aquinas este slab. Dar am vrut sa-l luam la "puricat" putin

@Alphawolf ti-a raspuns cel mai bine.
Nu vad de ce " proprietatea divinului ".
Toate fenomenele ce se petrec in univers sunt interdependente.

Asa e. Si mie mi-a placut raspunsul lui. Aquinas a fost totusi un tip destept, daca tinem cont de timpul in care a trait. Insa, cum am zis mai sus, argumentul e slab, el putand fi atacat in mai multe feluri. Replica lui Dawkins: "Aquinas makes the entirely unwarrantly assumption that God is immune to the regress". Eu as adauga: Daca o serie infinita de cause nu are o prima cauza, asta nu inseamna ca orice specific effect este fara o cauza. Indiferent care este situatia cu prima cauza, lovitura a cauzat vanataia.

Tu realizezi ca te numesti ''Duhovnicul,,?

Stii care e problema? Problema este ca regula cauza - efect se aplica doar in interiorul acestei realitati, ori tu urmarind acest "sir" parasesti realitatea,parasesti Universul, ajungi pe un taram in care regula pica. Si acolo desigur,putem vorbi de un obiect atemporal,care doar exista, intrucat e atemporal, si care a cauzat un Univers temporal.
Pana la urma ce e timpul? Nu tot o cauza? Stiinta spune ca da. Si daca este tot o cauza nu trebuie sa aiba un efect. SI daca are un efect, nu trebuie acel efect sa nu se supuna cauzei, deci sa fie atemporal? Absolut, absolut ca da. SI daca e atemporal are nevoie de o cauza pentru ca sa apara? Nu.

Eu cred ca nu ai inteles modul in care sirul se continua. Acest sir cauza efect are o desfasurare temporala, nu una spatiala. Asa ca nu e nevoie sa ajungem la scara atomica, intrucat noi nu calatormi in textura materiei, ci in timp.

Totdeauna am avut probleme cu intelegerea notiunii de "atemporal". Dar lasa ca cresc eu mare si o sa inteleg.

Draga Sabine, eu cred, asemeni DEX-ului, ca un obiect atemporal (sau mai corect intemporal) este un obiect ce nu se supune timpului. Nu crezi si tu asta?
Daca da, atunci spune-mi. Aparitia/disparitia a ceva, nu reprezinta un proces? Ori un proces nu are nevoie de timp pentru a exista Ba bine ca nu, un proces are nevoie de cel putin doua stari temporal diferite pentru a exista, in concluzie, un proces are nevoie de timp pentru a exista.
Drept urmare un obiect atemporal nu poate sa apara sau sa dispara ci doar sa existe sau nu, caci, aparitia sau disparitia reprezinta procese, iar procesele necesita timp. Un obiect independent de timp nu se poate supune acestuia.

Cand vorbim de aparitia a ceva, vorbim de cel putin doua stari temporale: Starea 1, in care obiectul nu exista, si starea 2, in care obiectul exista. Cele doua stari sunt separate de o anumita unitate de timp. Ori daca nu ai timp, ideea de aparitie devine absurda.

Da, inteleg ce zici si e logic. Dar ce nu inteleg eu, sau mai bine zis ce nu imi pot imagina este obiectul acela atemporal; sau, cum ai zis tu, care nu se supune timpului. O fi si nu l-am identificat eu.