(Sursa: Adam Ruins Everything - serial foarte interesant)
"Hai sa iti dau o provocare. Vreau sa crezi ceea ce urmeaza sa spun. Nu doar sa auzi, nu doar sa intelegi - ci sa crezi.
Este un fapt care stii deja ca este adevarat, dar intodeauna te-a coplesit. Acel fapt este: Vei muri. Tu, persoana care citesti asta acum, vei muri.
Este dificil pana sa iti si imaginezi, nu-i asa? Stai un moment picteaza-ti in minte un tablou despe. cum e sa nu mai existi. Nu poti sa o faci. Te gandesti la intuneric - negru. Dar nu va fi negru. nu va fi nici o culoare, pentru ca tu nu vei mai exista ca sa le percepi.
Mintea ta se retrage de la aceasta idee. Este pur si simplu incapabila sa inteleaga propria sa inexistenta, asa ca, trage concluzia, ca e imposibil sa mori - ca de fapt "vei trai pentru todeauna"... dar nu e adevarat.
Toate lucrurile se termina, orice locomotie incetineste, orice cald devine rece. Viata nu este o exceptie in aceasta enumeratie. Este doar o reactie chimica scurta care lumineaza putin intunericul, apoi, se dizolva inapoi in nimic - asa cum ti se va intampla si tie.
Corpul tau este o masinarie impecabila, compusa din mai multe sisteme fragile legate strans unul de altul, si pe parcursul vietii, fiecare sistem incepe sa se deterioreze si sa se strice. Cand unul nu mai functioneaza, desigur ca un doctor ar putea sa il repare, dar la un moment dat. vor fi prea multe erori aparute din senin, si ca o cascada de domino-uri - articulatiile tale, muschii tai, oasele tale, inima ta - intregul tau corp va da esec. Se va intampla.
Si in timp ce este greu sa intelegi acest adevar, este esential sa il accepti, deoarece fiecare moment care trece in care tu il respingi, este un moment din viata ta, atat de pretioasa, care risti sa il pierzi.
Asa ca o sa o mai spun inca o data, dar acum, te rog sa ma crezi cu toata fiinta ta: Tu, da tu - vei muri, si nu poti sa faci nimic ca sa opresti asta."
Nu cred ca exista asa ceva
Un computer stricat nu mai poate fi reparat
Daca e spart pana se strica tot prin el mai poate fi reparat?
Ma refer la stricat in adevaratul sens al cuvantului
Nu si nici nu este necesar.Trebuie sa ne sfarsim ca sa facem loc altora.Imagineaza-ti cateva generatii care n-au mai murit=s-ar inghesui unele peste altele pana la sufocare.Ar muri din cauza nemuririi.
Cel mai probabil DA. Se va gasi o solutie, dar bineinteles ca nu va fi distribuita publicului larg, deoarece s-ar suprapopula planeta si nu vom mai avea "loc".
Asta daca nu cumva se populeaza alta planeta, si tot asa.
Daca eu iti inlocuiesc creierul, inima, totul, mai esti tu?
Dacă am trăii toți veșnic atunci Pământul ar deveni suprapopulat, și ne-am înghesui uni în alții, și probabil am murii de foame, din cauza poluării... dar acum depinde de ce ar trebui să facem ca să trăim veșnic, poate să trăim veșnic dar să nu avem nevoie de oxigen, mâncare și apă. Iar, dacă doar tu ai trăii veșnic atunci i-ai vedea pe cei dragi cum se sting toți rând pe rând iar tu rămâi singur, nu te vei putea bucura de o familie știind că o vei pierde în cele din urmă, că o să ajungă să-ți îngropi proprii copii, proprii nepoți, strănepoți, etc. Îți vei face poate altă familie, altă nevastă, dar vei trăii cu gândul la familia ce ai pierdut-o și că va veni o zi în care o vei pierde și pe cea care ți-o faci acum și pe toate cele viitoare.
Acum, un răspuns mai științific. Nu cred că vom ajunge vreodată să trăim veșnic, dacă nu ai observat încă, e chiar invers, înainte oamenii erau mai sănătoși și trăiau mai mult.
În cel mai bun caz posibil, se vor inventa niște metode prin care poate vom putea trăii mai mult, știu și eu, poate până pe la 130 de ani, sau mai mult.
Glumesti? Eu chiar vreau sa traiesc vesnic
Ma fac astia stapanul lumii
Sa speram ca nu, ar fi devastator. Doar daca nu se gaseste si fantana tineretii vesnice. Altfel ar exista cativa tineri care ar munci ca sa sustine de sute/mii/milioane de ori mai multi batrani. Toata economia ar fi prabusita.
Sper sa nu specia noastra nu merita nici macar sa exista, suntem niste besti care distrugem ceea ce ne-a creat
anonim_4396 întreabă:
AvalohAlyn întreabă: