Omul poate exista fara dumnezeu, insa dumnezeu nu poate exista fara Om ( daca oamenii nu si-ar fi imaginat zeii, acestia nu existau, nici macar la nivel ideatic). Cum comentati? Si care credeti ca a fost motivul pentru care, acum 10.000 de ani, oamenii si-au imaginat primii zei?

"daca oamenii nu si-ar fi imaginat zeii, acestia nu existau"

foarte corect doar că-ți pui in cap toată șleahta de credincioși care or să-ți spună isterizați cum că așa ceva, e cu neputință

Hai sa vedem cat de absurda poate fi propozitia "Omul poate exista fara dumnezeu, insa dumnezeu nu poate exista fara Om": Daca un dumnezeu ar exista doar la nivel ideatic, atunci existenta lui dumnezeu ar fi complet dependenta de oamenii care îl concep; atunci daca oamenii ar inceta sa mai gandeasca la divinitate, dumnezeu ar inceta si el sa mai existe.

Aplicand acelasi rationament si altor concepte abstracte. De exemplu, daca toate categoriile transcedentale exista doar atata timp cat exista oameni care le concep, atunci realitati precum adevarul, dreptatea, matematica si principiile logicii, ar trebui sa dispara odata cu disparitia sau necunoasterea acestora in mintea oamenilor. Dar aceste concepte sunt considerate independente de perceptia umana, indiferent daca exista sau nu oameni care sa le recunoasca.

Aceasta ar conduce la concluzia absurda regulile fundamentale ale universului ar disparea daca nu ar exista oameni care sa le conceapă, ceea ce este evident fals. Matematica, logica si celelalte categorii transcedentale sunt doar descoperite de catre om, pe parcursul timpului, ele existand dinaintea descoperii lor de catre oameni.

Existenta unui dumnezeu, daca este adevarata, nu depinde de constiinta umana. Daca am accepta premisa ca dumnezeu exista doar la nivel ideatic, atunci ar trebui sa acceptam si ca toate conceptele abstracte si legile naturii sunt doar creatii ale mintii umane, ceea ce este absurd.

Categoriile transcedentale, regularitatea cu care se desfasoara fenomenele naturii, observarea propriei noastre vieti interioare; ceea ce observam ca se petrece in societate, istorie si in lume, prin intermediul cugetarii, toate aceste fenomene si realitati nu pot fi produsul accidentului sau al intamplarii, nu exista de la sine, nu se petrec oricum, ci se desfasoara dupa anumite legi. Toate acestea conducand la concluzia ca sunt opera unei fiinte atotputernice, atotintelepte si atotperfecte, care le creeaza si sustine.

Stim ca Adevarul nu poate fi relativ, acest lucru ar duce la imposibilitatea unei teorii a cunoasterii si a afirmarii cunoasterii de orice fel; deoarece omul este o fiinta finita, nu poate avea un sens autonom, iar orice incercare de a da unul este arbitrara. Asadar, doarece fara Adevar absolut nu poate exista cunoastere, Adevarul absolut nefiind accesibil omului decat prin Revelatia acestuia, atunci cu siguranta Hristos este Adevarul, Calea si Viata (Ioan 14:6), dupa cum binevestesc profetii Vechiului Testament, Sfintii Apostoli care s au rastignit la randul lor ca jerta vie a Dumnezeirii Lui Hristos si urmasii acestora, Sfintii Bisericii, care la randul lor au urmat profetilor si apostolilor.

Pai zeii nu sunt imaginați. E complet invers. Dumnezeu poate exista fără om, dar omul fără Dumnezeu nu.

Nu ai demonstrat nimic aici pe TPU. In schimb credinciosii sunt activi si in frunte. Daca faci o statistica métrica a acestui site, crestinii sunt cei care aduc acestei plataforme cel mai mare capital cultural.

Dinainte ca omul sa existe pamantul deja era facut. Tu vrei sa compari creatia cu creatorul. Cand tu erai in burta, intelepciunea te astepta sa lasi simplitatea si sa o inveti. Cand tu erai cu mucii la nas, adevarul deja stralucea. Frumusetea Primaverii exista fara tine. Te astepta sa deschizi ochii, ca inca erai la intuneric.