Pentru că monumentele antice transmit încă şi astăzi ceva din "vraja" lor, m-am gândit să aruncăm o privire şi asupre Templului Artemisei (Dianei) din Efes. Plinius, marele erudit al Imperiului Roman, ne spune multe despre acest edificiu. El îşi începe descrierea spunând despre Templu că este: "...un monument al măreţiei greceşti, demn de toată admiraţia". O primă întrebare aş avea: De ce nu este menţionat Plinius în articolul din Wikipedia referitor la acest subiect? Este menţionat Philon din Alexandria, este menţionat Pausanius, dar nu Plinius. Alte întrebări: Pe wiki scrie că Templul a fost ridicat în anul 550 î.e.n. şi că a durat construirea lui 120 de ani. Plinius spune că Templul a fost inaugurat în anul 430 î.e.n. şi construirea a durat 220 de ani. Cum se explică neconcordanţele? În schimb, şi unii, şi alţii sunt de acord că Templul era dipter (înconjurat cu două rânduri de coloane) şi octostil (faţada cu opt coloane) şi că în total ar fi fost 127 de coloane a câte 18 m înălţime fiecare. Neconcordanţele însă continuă: După Plinius dimensiunile totale ale Templului erau 56m x 110 m. Pe wiki acestea sunt 51 x 105 (hai să zicem că nu sunt diferenţe foarte mari). Plinius spune că Templul a fost incendiat de şapte ori. Pe wiki, doar de două ori. Dimensiunile templului refăcut sunt aprox. aceleaşi în ambele surse.
În fine, dacă nu aveţi răspunsuri la cele de mai sus, spuneţi totuşi cât de impresionantă vă pare vouă această construcţie. Pentru asta, aţi putea considera şi spusele lui Antipater din Sidon: "Am văzut zidurile pe care pot alerga carele şi grădinile suspendate din Babilon, celebra statuie a lui Zeus din Olimpia, colosul din Rodos, impunătoarea operă a piramidelor şi măreţul mormânt al lui Mausol. Dar când am văzut templul din Efes, care se ridica spre nori, toate celelalte minuni au rămas în umbră...". O întrebare şi pentru iubitorii de calcule: Care credeţi că era distanţa dintre coloane, luând de bune dimensiunile date de Pliniu şi considerând grosimea unei coloane de 1 m? Şi, poate cea mai importantă întrebare, ce părere vă faceţi cu privire la nişte oameni care au cheltuit enorm, au depus eforturi greu de exprimat în cuvinte şi de-a lungul unei perioade atât de îndelungate, pentru ce? pentru a se închina unei statui reprezentând o zeiţă care nici nu există?
P.s. Este de la sine înţeles, cei care consideră plictisitoare astfel de postări, pot trece liniştit peste şi să caute ceva care îi interesează.

Mă simt de parca as viziona teleenciclopedia

Acum o oră | sabin89 a întrebat:
"O primă întrebare aş avea: De ce nu este menţionat Plinius în articolul din Wikipedia referitor la acest subiect?"

Articolul de pe Wiki a fost modificat de aproximativ 500 de ori, din 2006 pana in prezent, ultima modificare fiind facuta de adminul Wiki pentru limba romana, un tip Alex, pe 8 decembrie 2020, la ora 20:20.
NU imi cere sa iau modificarile la rand, doar ca sa aflam cand, si daca la o anumita data a fost si Plinius prezent in articol.
Mi-e teama ca dupa asta...trebuie sa te omor.

E... Wiki, ce naiba?

La ultima intrebare ti-am dat raspuns in cea despre Marea Piramida, si se incheie cu: "Aia (Religia) conta, nimic altceva".
Atat de simplu e.
Atat insemna Religia, pentru antici.

Iti dai seama ca ai nascut inca o contradictie?
Sabin stie desigur ca femeile care trageau frecvent cu arcul isi extirpau un san pentru a nu le incurca in proces...
Pregateste un raspuns la eventuala: "Cum Diana avea 100, si mai apoi, doi?"
Excelent cel de mai sus!

Zi-i Wikipedia şi las-o La ultima întrebare răspunsul nu mi se pare că acoperă toate aspectele. Totuşi, au fost câteva sute de ani de muncă, cheltuieli uriaşe, efort fizic incalculabil; dar şi cel intelectual, pentru toate proiectele alea. Religie, religie - dar s-o ştim şi noi! - vorba unui clasic. Şi apoi, ceva îmi spune că atât cei care au comandat proiectul, cât şi cei care au lucrat la executarea lui îşi dădeau seama că această Diana nu era altceva decât o închipuire şi că ea de fapt nici nu există. Şi atunci? S-au complăcut în a-şi bate joc de vieţile oamenilor şi de marile cantităţi de resurse?

Well...constructiile de acest gen, inseamna arta. Toate cu specificul religie, inseamna arta. Credinciosii le-au facut pentru credinta lor, ceilalti, pentru faima si bani.
Evident ca nu toti cei care au construit temple sau marile cathedrale din vest erau religiosi, dar faima realizarilor a ramas, s-au nascut legende.
Intreba-te: Oare mesterul Manole, dainuia, daca o zidea pe Anna in orice alt gen de constructie?
Cate legende atee cunosti?
A ramas da Vinci in istorie, pentru desenele stiintifice, sau pentru cele religioase?
E prea mult de scris pentru ce vrei tu, poate candva, o sa gasesc timp sa incerc sa explic de ce functionam asa.

P.S. Cu Wikipedia nu am glumit.
https://ibb.co/ScLYQzw
Sunt...stricati.

Am în minte imaginea unei spirale matematice, citind ce ai scris tu aici. Şi aşa par să decurgă lucrurile. De la mastabe, la nişte piramide, de la piramidele alea la altele mai mari, apoi la altele şi mai mari. Tot un mers pe spirală se poate observa şi în cazul consecinţelor ce au decurs din construirea Templului. numai că, vezi tu, nici pe spirală nu te urci la infinit. Dai de un opritor şi peste el nu mai treci. În cazul piramidelor, urcuşul s-a încheiat cu Marea Piramidă. Gata! Până acolo. Dincoace, cetatea servea zeiţa, zeiţa apăra cetatea şi tot aşa, încât şi după ce aceasta nu mai era o cetate independentă, trăia totuşi din gloria zeiţei...Dar până când? Ce mai este Efesul astăzi? Gloria lui s-a pierdut undeva pe drum. Dar, cel puţin pentru o perioadă, şi asta destul de lungă, a beneficiat de pe urma acelei glorii şi am putea spune că investiţia a meritat totuşi.

Eu am vazut un grafic, cu suisuri si coborasuri (sper ca am scris bine), in locul unei spirale, unde punctul cel mai inalt il reprezinta Marea Piramida. Dupa ea, economia Egiptului nu a mai putut suporta astfel de sarcini, hotii au contribuit si ei la nerentabilitatea marilor morminte...si s-a trecut la cele mici si ascunse.
Cu rentabilitatea s-a sfarsit si epoca marilor pacheboturi, sau epoca marilor ziduri de aparare... odata cu aparitia tunurilor.

Nu știu, scrie și tu la Wiki, întreabă-i. Sa ne zici și noua, te rog!
Ce părere sa am despre acei oameni?! Erau pricepuți la ce au făcut, a rezistat mii de ani. Nu era genul asta de politica, cum este acum, se foloseau altfel banii (poate tot pentru a fi justificate niște lipsuri, cine știe?!). Mai mult de atât nu am cum să-mi formez o părere despre ei ca persoane... Zic doar Mersi ca am prins vremurile astea.

Amazoanele isi extirpau un san, dar ele erau muritoare; Simona Halep a facut operatie de micsorare a sanilor, ca sa nu ii loveasca la loviturile ample cu racheta, dar si Simona Halep este muritoare. Astea sunt vicisitudinile conditiei umane. Diana este zeita, nu are nevoie de nici o operatie. Iar Diana din Efes, nu trage cu arcul. Foarte corect ai punctat, de la sani trecuti cu vederea la Diana\Artemis, trecem la sani in prim-plan la Diana din Efes, dar toata lumea recunoaste in ele aceeasi zeita. Dupa cum grecii si romanii vedeau in Thot, ''inima lui Ra'', zeul cunoasterii, figurat cu cap de isis sau de babuin, pe Hermes, zeul hotilor si codosul zeilor. Asta pentru ca interpretatio graeca\interpretatio romana retine trasatura pe care o considera esentiala a unui zeu. Hermes si Thot calauzesc, ambii, sufletele mortilor. Iar celelalte trasaturi, sunt cumva parte a cultului dedicat zeului, considerat una cu trasatura lui principala.

Dar ceva, trebuiau sa creada si grecii antici despre univers, nu? Nu puteau sa creada ce se crede acum, caci nu aveau datele si -mai ales- conceptele pe care le avem noi. Nu aveau cum sa creada intr-un Dumnezeu atotputernic, caci si credinta asta necesita multe concepte, care erau inca in lucru, intr-o cultura mica de care nu aveau cunostinta. Si credeau ca anumite caracteristici sunt divine, si intruchipate in persoane nemiritoare si foarte puternice, numite zei. Nu mi se pare de loc o credinta prosteasca sau absurda. Iar Efes a ales sa faca cult Fertilitatii. Crezi tu ca e o alegere proasta, ca fertilitatea e lipsita de importanta? Efesul a adoptat un cult asiatic al fertilitatii, care se pare ca punea zeita Diana din Efes pe primul plan, deci fertilitatea era vazuta ca valoarea suprema; aceeasi idee religioasa care se pare ca a condus, cu peste 10000 de ani in urma, la revolutia neolitica. Au ales bine deci, s-au legat de o idee puternica.

Care crezi că a fost mai prosper şi s-a bucurat de mai mare faimă, la vremea lor, dintre Efes, Milet şi Pergam?

Milet.

Pergamul avea acces la mare?

Orasul nu era pe malul marii, ci la 25 de km in interior, dar sunt sigur ca avea un port.

Distanţa între coloane nu-i greu de calculat. Pe lungime, scădem din 110 de douzeci de ori grosimea g a unei coloane (care este 1 m) şi rezultatul îl împărţim la 19. Obţinem aprox. 5 m. Pe lăţime, scădem din 56 de opt ori grosimea şi apoi împărţim la 7, Obţinem aprox. 7 m.