Pentru Socrate, bârfa însemna trei lucruri. Cine știe care erau acestea?

Corect. Dar dacă există adevăr, cunoaștere și moralitate, se mai poate numi bârfa în viziunea acestuia?

Un român și două românce din care una este măsa.

Mmm... o ghicitoare? Nu cumva românul este cel care aduce zvonul, româncele îl interpretează eronat, iar mama e cea care răspândește zvonul greșit? Sau poate mă inșel eu.

Corect.

Nu stiu ca n-am vorbit cu Socrate, dar cred ca era de treabă totusi.

Da, atat timp cat acea persoana nu este prezenta, se poate numi barfa, indiferent daca spui de bine sau de rau

Bârfa nu poate fi considerată bârfa dacă nu este făcută pe la spate, deoarece bârfitorii tocmai asta urmăresc: să răspândească minciuni și să dăuneze reputației unei persoane care nu este de față. Problema nu ține de prezența sau absența persoanei, ci de intenția de a răspândi răutăți. Socrate ar considera un schimb de informații mincinoase sau imorale incompatibil cu un dialog autentic. În loc de bârfă, ar trebui să avem un schimb de idei care să ducă la înțelegere, nu la zvonuri.

Deci, din perspectiva lui Socrate, un schimb de informații adevărate și morale ar contrazice principiile care definesc bârfa. În acest caz, ar fi vorba mai degrabă de un dialog constructiv, nu de bârfă.

Dar de unde stii ca este adevarat daca subiectul discutiei nu este acolo?

Cum putem spune intr-un dialog cu certitudine ca muntele este la orizont la est de noi daca nu este soare pe cer pentru a lumina pamantul?

Pentru că principiile lui Socrate sunt clare în ceea ce privește bârfa, iar orice afirmație care exclude alte posibilități nu poate avea decât o singură certitudine.

Oare avem mereu o singura certitutine indiferent daca ne cunoastem de la nastere?

Putem fi siguri de ceva cand putem vedea ca, orice lucru evolueaza si nu mai ramane in starea initiala?

Socrate a avut unul dintre pilonii filosofiei, dar acum umanitatea se afla la tencuirea peretilor si acei piloni au fost intariti cu alti piloni

Certitudinile pe care le avem azi s-ar putea să nu mai fie la fel de valabile mâine, dar sunt valabile astăzi. Ce te face să crezi că nu putem reveni la certitudinile de ieri, de exemplu? În plus, nu văd nimic logic în a spune că orice discuție despre cineva este bârfă.

La fel ca si barfele, sunt spuse azi, dar pot dainuii sute de ani si consider ca orice discutie poate deveni barfa pentru ca, azi iti spun ca fiul meu este director, tu vei spune cuiva ca fiul meu este director, insa cu timpul fiul meu nu mai este printre noi, dar informatia asta nu iti este prezentata, asa ca vei continua s crezi ca fiul meu este director, atat timp cat informatia nu este verificata la zi, aceasta poate deveni o barfa cu timpul, iar barfa este limitata astazi de timp, dar nelimitata de maine

Tu susții că, atâta timp cât subiectul nu este prezent sau nu confirmă direct informația, aceasta este considerată bârfă, deoarece nu există un adevăr absolut în acest sens. Perfect de acord. Dar, dacă acesta mărturisește public sau ți-a mărturisit ție personal acest lucru și tu îl destăinui cuiva cu scop informativ și constructiv, mai poate fi numită bârfă? Până la urmă, vorbim despre un adevăr evident.

Da, evident ca, noi oamenii facem din pacat, un drept moral pentru ca, cei ce detin puterea de a dicta legile morale, devin batrani iar tinerii, predispusi sa distruga din diverse motive asta fata de batrani, schimba legile odata ajungi la putere.

Adevarul este doar o parte din el, niciodata complet, pentru ca, uitandu-ma la experientele mele cu alte persoane, ei in conversatie imi spun adevarul, dar e doar temporar acel adevar, pentru ca in timp, acel adevar poate fi lovit fie de o alta opinie, fie de timpul ce face ca informatia sa fie reala, un alt exemplu, in matematica, candva o formula era buna, in cateva sute de ani este reformulata. Nimic nu este adevarat total, pentru ca informatia se bazeaza pe nivelul de inteligenta actual, iar cum orice informatie evolueaza, asta o face falsa pe viitor, dar adevarata atunci.

Evident ca este discutabil cum privim lucrurile, pentru ca Socrate are dreptate, dar si varianta mea daca adaugam perioada cat timp acea propozitie o putem spune ca este valabila, iar filosofia mereu trebuie sa fie complexa pentru a fi filosofie, altfel, daca ceva are raspuns, ea devine un fapt

Filosofic, problema se poate privi și prin prisma eticii kantiene: dacă toți ar bârfi, cum ar arăta lumea? Ar mai exista încredere?

A barfi nu inseamna neaparat a spune minciuni sau a inflori, umfla lucrile, barfa este o cale prin care se raspingesc informatiile, iar oamenirea in baza barfei a ajuns sa stapaneasca astazi planeta, barfa a facut posibil ca un lider sa poata conduce o masa de oameni.
Deci socrate manca bors

Da, pentru ca daca toti ar barfii, exista inca incredere, fiind asta din doua perspective, increderea de a retine informatia, increderea de a continua barfa, (nu stiu exact ce este etica kantiena asa ca nu voi discuta pe baza ei)

Bârfa nu poate fi separată de elementele negative care o definesc—exagerarea, răutatea, deformarea realității. Dacă ar fi doar o simplă răspândire a informațiilor, nu ar mai avea acea conotație negativă și nici nu ar fi condamnată moral sau religios.

Problema nu este atunci când oamenii vorbesc despre alții, pentru că nu cred că există cineva care să nu fi vorbit măcar o dată despre altcineva. Problema apare atunci când se spun lucruri urâte și neadevărate despre cineva, cu intenția de a-i face rău. Doar atunci putem vorbi despre bârfă în sens rău și despre o lipsă de încredere în oameni. Te-ar deranja dacă, de exemplu, ai afla că vecina de la colț vorbește cu vecinul despre un lucru rău care ți s-a întâmplat, dar nu are nimic rău cu tine și are relații bune cu tine? Eu zic că nu.

Da, indiferent de relatia mea cu X sau Y, daca cei doi vorbesc lucruri rele ce mi s-au intamplat, o numesc barfa, pentru ca relatiile bune pot exista si de fatada, insa pe din dos, sa exista ura si dorinta de a face rau.

Oricum, este discutabil subiectul pentru ca, se mai considera persoana X barfitoare cu Y daca Y ti-a spus ce s-a discutat cu X despre tine?

Faptul că există oameni parșivi este una, dar să declari pe cineva bârfitor (cu sens negativ) doar pentru că a aflat un adevăr rău despre tine și l-a spus cuiva în scop informativ și fără intenția de a-ți face rău mi se pare o exagerare sau o înțelegere greșită a intenției din spatele lor. Pentru că există multe situații în care este necesar ca două persoane să discute despre altcineva, iar dacă acest lucru duce la etichetarea lor ca oameni răi, este greșit, așa cum este definită bârfa sau cum este percepută de mulți, fiind considerată rea. De exemplu, să vorbești cu cineva ca să se ferească de anumite persoane rele mi se pare un lucru necesar și bun, mai ales dacă se pune în pericol viața unui om.

După părerea mea, bârfa ar trebui să aibă doar o conotație negativă, nicidecum pozitivă, deoarece oamenii pot confunda foarte ușor diferite situații și pot eticheta o persoană ca fiind rea doar pe baza unui termen neclar sau ambiguu.

Eu stiu ca barfa e de doua feluri. Constructiva si distructiva. Nu exista om in lumea asta care sa nu barfeasca. Barfa e un lubrifiant social care pune lumea la curent. Cel mai probabil, Socrate se referea la barfa distructiva. Eu la acea categorie le zic pur si simplu mancatori de rahat.

Nu știu dacă există bârfă constructivă, întrucât bârfa are o conotație negativă.
Dar dacă bârfa poate fi considerată și constructivă, este rea sau bună?
Dacă e bună, nu ar fi mai potrivit să existe un termen mai specific pentru ea, decât să fie asociată greșit cu cea rea?

Are conotatie negativa pentru ca suntem noi romanii mai prosti la capitolul socializare. Asta tine de cultura noastra din pacate. O sa dau doua exemple distincte sa vezi cam care sunt diferentele dintre ele.

Barfa distructiva: "Ai auzit ca X si-a luat masina noua? La ce ii trebuie lui masina noua? Nu are ce face cu banii" ( In cazul asta dupa raspandire informatiei, este prezenta si critica )

Barfa constructiva: "Ai auzit ca X si-a luat masina noua? Arata bine masina. Oare de ce o fi schimbat-o pe cea veche? (In cazul asta este prezenta o interogare a unei informatii aditionale fata de informatia originala, acest lucru duce la aflarea unei noi posibile informatii, deci e un lubrifiant social si pune lumea la curent cu anumite evenimente )

Nu stiu sigur daca exista un termen care sa defineasca barfa constructiva. Daca afli, poate imi poti spune. Chiar as vrea sa-mi imbunatatesc vocabularul.

Nu știu, dar observ că și DEX-ul reflectă o viziune negativă asupra cuvântului „bârfă". Mai degrabă cred că aceasta este o idee adânc înrădăcinată în mentalitatea unora, o percepție transmisă de la unii la alții prin discuții, care de obicei asociază bârfa cu un sens negativ. De aceea zic că ar fi mai bine să se creeze un termen nou pentru acele discuții despre alții care nu au o conotație negativă, dar care sunt adesea etichetate drept "bârfă".

Nu știu niciun termen care să definească bârfa constructivă, în primul rând pentru că nu știam că există bârfă constructivă.
Feedback?

Dexul reflecta mereu ceea ce foloseste majoritatea populatiei. De exemplu exista cuvantul twerk care a fost inclus in dex relativ recent. Sau unele cuvinte scrise gramatical gresit, insa folosindu-se de majoritatea, acea varianta gresita, a devenit varianta corecta.