Cred că am reușit să redefinim liniștea, ne-am adaptat la condițiile actuale de mediu unde multe dintre aceste zgomote nu sunt mai mult decât zgomote de fond sau altfel spus e noua noastră liniște. Cred că în situația asta poți să te întrebi cât de rapid poate omul să se adapteze cu liniștea naturală a lumii și dacă nu cumva pentru om în momentul de față acea liniște reprezintă în sine tot un zgomot. Zgomotul în sine e o perturbație. Un sistem se stabilizează în anumite condiții. Având aceste continue zgomote de fond în mediul în care trăim este clar o caracteristică a mediului (nu mai e ceva imprevizibil, ceva ce în mod obișnuit nu ar trebui să fie acolo, nu mai e zgomot în adevăratul sens). Dacă scoți această caracteristică cred că aduci perturbații sistemului actual deoarece el deja s-a stabilizat în condițiile actuale de mediu. Câți oameni ar mai sta în întuneric ascultând liniștea nopții sau câți oameni ar mai sta într-o pădure fără să pună o manea, ascultând sunetul frunzelor mișcate de vânt? Pentru mulți dintre noi această liniște a devenit un zgomot.
Sfatul parintelui Arsenie Boca pentru romani : trebuie sa fie mai apropiati de natura si de Dumnezeu, sa se opreasca din alergat si agitatie si sa contemple natura.
Da, 8 ore pe zi trebuie să alergi să câștigi de mâncare. Lui Boca îi dădeau alții, așa că îi era ușor si să contemple și să dea sfaturi.
Noi oamenii sarim etape pentru a vedea finalul mai repede. Iar la final vrem etapele inapoi, dar sa treaca timpul cat mai incet