Psihologia este o stiinta,o pseudostiinta, sau nici macar atat? Dece?

Esti obsedat de " fantastica"?

In primul rand nu stiu ce intelegi prin "fantastica".In al doilea, din cate stiu, nu am obsesii.In al treilea, schimba pozitia pozei, pune-o in picioare, altfel ma face sa cred ca ai postat cand dormeai.

Pai e problema mea cum postez pozele. probabil interesul meu e sa mori de curiozitate cu privire la cum arat si sa iti rupi gatul, cine stie.

Unu. Ai ramas datoare cu ce ai inteles prin "fantastica":
Doi. Ce rau ti-am facut eu de vrei sa-mi rup gatul? Nuai ganduri bune.

Nici n-ai idee ce ganduri bune am. Nu am inteles nimic prin fantastica, mi-a iesit in cale de prea multe ori repetarea ei in fraze si am ramas cu ea in minte, am tinut sa te intreb ce ai cu fantastica.

Unu.Daca o sa mai eviti mult sa-mi raspunzi complet, poate altcineva ma va intreba:"Esti obsedat de "Gabriela"?

Nu iti pot raspunde complet, m-am justificat, nu am ce sa mai adaug. Si unde e doi? de ce folosesti unu daca nu urmeaza doi? in primul rand, in al doilea rand. nici cand argumentez la romana nu imi intra asa bine in cap..ma obsedezi.

Gata,am terminat.Nu vreau sa te obsedez, asa cum vrei tu sa-mi rup gatul(apropo de pct. doi si intrebarea la care nu ai raspuns, si eu, din motive de economie, nu am repetat-o).

Aa. adica avea acelasi punct doi? am inteles:d. Nu ma deranjeaza, imi place discutia asta despre. fantastica si puncte.

Psihologia se vrea a fi o stiinta. Are conexiuni cu o serie de stiinte cum ar fi neurologia, istoria, matematica (in special statistica), biologia, si, datorita acestor conexiuni poate parea o stiinta. Insa nu a dobandit acest statut. Prea multe teorii care se bat cap in cap si prea putina aplicabilitate. Este un domeniu care necesita inca foarte multi ani de cercetare. Marea majoritate a "descoperirilor" din psihologie care se pot aplica intr-o anumita masura erau lucruri stiute de multi oameni sub diferite forme. Trebuie sa intelegem ca aplicarea psihologiei inseamna manipulare intr-o forma sau alta. Cine poate fi manipulat si cui ii foloseste exceptand oamenii foarte slabi sau supusi ordinelor. Atunci cand ai o problema, sa zicem anxietate, psihologul nu poate intra in viata ta sa rezolve aceasta stare. Nici nu are voie deontologic vorbind. Tot ce poate sa faca este sa discute cu tine si sa te faca sa intelegi unde gresesti, cum ai ajuns sa ai aceste frici. In cele din urma aceste sfaturi sunt irelevante. Pentru un om care se confrunta deja cu somatizarea starilor psihice nu se mai poate face nimic. Din statistici rezulta ca oamenii care au beneficiat de pe urma sedintelor de psihologie aveau suficienta energie si vointa sa-si rezolve problemele singuri. Prima facultate pe care am facut-o a fost de psihologie. Nu a fost un moft si nici nu mi-am batut joc. Ideea inca imi place dar realitatea cu care te confrunti la cursuri este stupefianta. Nu vei invata nici o clipa cum sa vorbesti unui pacient (client), cum sa faci anamneza, cum a gandesti ca un psiholog. Toate cursurile au caracter general, mai mult de popularizare. Cumva seamana cu anunturile pe care le mai gasiti pe net, gen "Invata java in 20 de zile". Evident ca nu vei invata, vei avea doar cateva notiuni introductive. Mai tarziu, asa cum cere structura academica si legala in privinta psihologiei, am asistat luni de zile la cazurile psihologului supervizor. E doar o vrajeala, teoriile aplicate sunt doar un noian de informatii nesistematizate si neverificate. Luati orice om de pe strada care are rabdare sa asculte, stie cateva cuvinte din jargon si are un pic de empatie. Nici un pacient nu isi va da seama ca nu este psiholog. Mai prost este ca o mare parte din psihologi nu vor putea sa detecteze minciuna. In concluzie, daca esti genul de om care executa orbeste un ordin sau esti foarte naiv mergi la psiholog. Daca nu, trebuie sa-ti duci problemele cu tine, sunt ale tale. Tu le-ai facut tu trebuie sa le rezolvi sau sa te impaci cu urmarile.