anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Rămânând în sfera istoriei, puţin despre evoluţii în plan ideologic. În sec. al şaselea î.e.n. au avut loc nişte evenimente care au condus la o cotitură în istorie. În Occident - şi am aici în vedere în special pe greci, dar şi pe fenicieni; chiar şi pe evrei - se cristalizează tot mai mult ideea de libertate a individului; ideea de piaţă şi democraţie. Pentru aceşti oameni, idealul se putea rezuma cam aşa: libertatea, o finalitate; respectarea unui cod moral, o condiţie pentru supravieţuire; bogăţia, un dar al Cerului; sărăcia, o ameninţare. Solon impune atenienilor, în 594, prima Constituţie democratică din istorie. Perşii, conduşi de Cirus, în 525, pun capăt pentru totdeauna imperiului egiptean, care dura de două mii de ani. Ce se întâmplă în acest timp în Asia? Un înţelept chinez, Lao Zi, afirmă că fericirea constă în non-acţiune şi că singura libertate adevărată este cea care-ţi permite să nu depinzi de propriile dorinţe. În India, prinţul Gautama refuză să preia succesiunea tatălui său, devine "Iluminatul" - Buddha - şi dă o nouă viaţă vechii doctrine a hinduismului. Puţin mai târziu, în China, un alt înţelept, Confucius, susţine că fericirea impune respectarea principiului politeţei, a familiei, a tradiţiei şi a strămoşilor. Vedem dar două ideologii total opuse: Asia înţelege să-l elibereze pe om de dorinţele sale, în timp ce Occidentul vrea să-i ofere libertatea realizării lor. În primul caz, lumea e considerată o iluzie, iar în cel de-al doilea ea trebuie să devină singurul loc al acţiunii şi al fericirii. În primul caz se vorbeşte despre transmigrarea sufletelor, iar în celălalt, despre mântuirea lor.
Aruncând acum o privire peste veacuri, se poate spune că suntem până astăzi moştenitori ai acestei mari cotituri istorice? Ce părere aveţi? Este încă şi în prezent lumea împărţită pe aceste două concepte ideologice? Pentru care din ele optaţi?

Răspuns Câştigător
| Apokales a răspuns:

Cred ca multi in zilele noastre se sinucid din cauza lipsei actiunii si din cauza irealizarii dorintelor. Sa stai si sa vegetezi de dragul de a fi liber mi se pare absurd si asta duce la o viata de mizerie. Cat de mult mai conteaza libertatea cand traiesti in mizerie? Cat de mult poti sa traiesti intr-o astfel de libertate?

13 răspunsuri:
| Catrice a răspuns:

Religia face diferența.

| Frank51 a răspuns:

Eu zic sa iti consumi energia pe ceva productiv laughing

| doctorandus a răspuns:

De fapt Lao Zi a fost laissez-faire chinezesc.

| sabin89 a răspuns (pentru Frank51):

Să ştii că nu zici rău happy

| sabin89 a răspuns (pentru doctorandus):

Posibil. Dar de concepţia lui ce zici?

| sabin89 a răspuns (pentru Apokales):

Şi totuşi sunt mulţi în zilele noastre care se îndreaptă spre religiile asiatice.

| Apokales a răspuns (pentru sabin89):

De lene sa actionez, cumva, m-as indrepta si eu catre o religie asiatica laughing. Unde asa ceva? Da-mi un exemplu de populatie care se indreapta catre religiile asiatice, dar sa nu-mi spui de chinezi ca ne suparam.

Plus de asta exista diferite forme de libertate, chiar daca in ansamblu libertatea nu exista deloc, este doar in mintile noastre, este in planul inter-subiectiv. Libertatea poate fi tradusa prin ai voie sa faci orice, atata timp cat libertatea ta nu incalca libertatea celorlalti. Exista si forma aceia de libertate mai periculoasa in care ai voie sa faci orice, chiar incalcand libertatea celorlalti, exista libertate in haos. Tu, prin libertatea asiaticilor, budistilor, mi-ai spus ca exista libertate privandu-te de dorinte. Nu-ti doresti nimic, nu trebuie sa depui vreun efort colosal, nu esti constrans de ceva anume si nu te forteaza nimeni si nimic sa evoluezi. Este o libertate si asta, dar vine la pachet cu ceva ce-mi displace, ceva ce cred eu ca te tine in loc ca persoana si anume ca te priveaza de responsabilitati, te priveaza de acele constrangeri care te impinge sa evoluezi ca persoana, te priveaza de un scop in viata, eu asa vad. Este o forma de libertate lenesa.

| CodrutElian1990 a răspuns:

Eu stiam ca statele: fenician, grec si evreesc se situau in Orientul Apropiat, nu in Occident.

| Nilsson a răspuns:

E interesantă antiteza dintre democrația ateniană și filosofiile orientale din perspectiva materializării dorințelor. E ideea ta sau ai gasit-o într-o carte?
Se pot observa în societățile actuale două mari curente: conservatorismul/tradiționalismul și progresismul.
În prima tabără avem America lui Trump care se opune globalizării, susținătorii Brexit, Turcia lui Erdogan, China lui Xi Jinping, India spirituală, chiar și partidul AUR se înscrie în acest curent.
Pe de cealaltă avem America lui Biden, Uniunea Europeană, Turcia prooccidentala, China TikTok-ului, India Bollywood-ului, USR-ul care ar închide toate bisericile și ar pune numai străini în conducere, etc.

| sabin89 a răspuns (pentru Nilsson):

Sunt idei găsite într-o carte, care mi s-au părut interesante. Poate răspunzi şi tu la întrebarea ultimă: pentru care optezi? happy

| Nilsson a răspuns (pentru sabin89):

Cu trupul râvnesc după materialism, dar mintea ar tânji după eliberarea de dorințe.

Progresismul marxist însă are o latură foarte periculoasă, ținta acestei ideologii a fost de la început crearea "omului nou", chiar și promovarea mișcării LGBT e de fapt o spălare de creier a noilor generații menită să le piardă orice reper al normalității și să îi facă mai ușor de manipulat.
Nu întâmplător mișcările de extremă dreaptă au avut mai multă simpatie în rândul elitelor intelectuale, comparativ cu mișcările de extremă stângă.
Chiar și partidul AUR, are câțiva profesori universitari și scriitori în parlament, pe când USR nu are nimic, ei au doar activiști de carton și sifonari de bani europeni.
Eu însă nu simpatizez niciun partid, încerc să stau departe de politică, ce e mai mult un joc al iluziilor și promisiunilor.

| sabin89 a răspuns (pentru Nilsson):

Vezi vreo conexiune între mişcarea lgbt şi marxism? Din câte ştiu Ceauşescu era chiar împotrivă. Şi cred că şi Yuri Andropov & co.