Tocmai cum spuneam mai sus, ele sunt o combinaţie; nu le separi. Dacă ai într-un pahar vin cu sifon, le mai poţi separa? Nu. Şi chiar dacă ar exista o metodă de separare, nu vrei tu să le separi, că e mai bună combinaţia aşa cum este. Dacă văd o femeie frumoasă pe stradă, nu sar pe ea, dacă instinctul animalic îmi dictează. Folosesc şi raţiunea, mă gândesc. Poate o fi căsătorită; sau poate sunt eu căsătorit. Sau, n-ar fi mai bine să încerc mai întâi să o cunosc? Poate e frumoasă ca aspect, dar poate are un caracter urât; cine ştie? Apoi, continuând să raţionez, mă gândesc unde şi când aş putea găsi un prilej potrivit ca să o cunosc etc.
Interesanta intrebare.
Actionam rational,sau emotional,bun?
Deci, suntem fiinte partial controlate de emotii.
Emotion in engleza = emotie.
E-motion=electric motion=miscare electrica.
Acesti electroni din care suntem compusi ne controleaza actiunile.
Nu stiu prea multa chimie, dar imi place sa descifrez cuvinte.
Nu suntem roboti, de asta, cam asta e raspunsul.
Si totusi fara ratiune nu am fi nimic.
Cred că se poate discuta pe această temă, însă nu pentru un scop practic, ci doar de dragul de a filosofa; sau, eventual pentru a ne testa limitele capacităţii de înţelegere. În realitate lucrurile sunt simple. Suntem ceea ce suntem, ceea ce ştie toată lumea, şi deci ceea ce ştim şi noi. Avem raţiune, putem analiza, putem judeca ce anume este cel mai indicat să facem într-o situaţie sau alta. Şi, bineînţeles, avem emoţii. Dar acestea două, raţiunea şi emoţia, nu sunt ca doi adversari aşezaţi la o masă de pink-pong, gata să se contreze. Ele sunt ca doi prieteni, care conlucrează şi se completează reciproc. Este vorba de un tot unitar, entitatea care se numeşte om. Cel puţin aşa ar trebui să fie.
Sigur, în unele situaţii acţionează cu precădere doar una din părţi. Când rezolvi o problemă de matematică, de exemplu, emoţiile nu au niciun cuvânt de spus. Pe de altă parte, în timpul actului sexual (chiar în timpul) raţiunea e pe nicăieri. Nu cred că te gândeşti la nimic nici când bei un pahar cu apă sau când mănânci un măr.
Copilul tau e pe cale sa fie agresat sexual. Chemi politia si astepti sa intervina, esti rational. Ii dai in cap la agresor si salvezi copilul, ai actionat emotional.
Sau faci tot ce iti sta in putinta sa nu se ajunga acolo,esti cu el,il educi cum trebuie sa nu se lase prostit, il aperi, il inveti si pe el autoaparare etc, si cu orice in viata trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa prevenim un necaz, atunci cand se intamla totusi cred ca majoritatea oamenilor actioneaza dupa cum le dicteaza instinctul.
Sunt lucruri pe care le putem controla si lucruri pe care nu le putem controla,trebuie sa ne dam silinta si sa ne concentram pe ce putem controla,cand esti copil nu ai atat de mult control si cam trebuie sa faci ce spun ceilalti si exista si posibilitatea ca unii sa profite de slabiciunea ta,dar daca nu lasam problemele sa ne doboare,cum ar ce ai spus tu,sau sa fii batut,"bullied" etc,vom avea o viata mai usoara si frumoasa,evident ca oameni care fac rau vor exista intotdeauna si la fiecare colt te pandeste un necaz sau cineva gata sa iti fure portofelul sau sa iti faca vreun rau,mie imi place sa cred ca toate obstacolele pot fi depasite daca ai un caracter puternic si nu te dai batut cand viata te pune la incercare.M-am abatut de la subiect,ideea e ca trebuie sa fie un echilibru intre emotie si ratiune, prea multa emotie rezulta in decizii proaste, fara emotii, well nu mai esti om, esti robot. Sper ca are sens ce am scris
Ambele moduri de reactie erau atribuite adultului. Copilul nu intra, e doar victima. E prea mic sa poata balansa cele doua stari in fata unei bestii cu poate 15 ani de puscarie. Nu trebuie mare filozofie sa alegi una dintre solutii.
Pai nu stiam ca vorbim de un caz particular, clar pana in 18 ani dupa cum este legea, din cate stiu esti in custodia parintilor/tutorelui.
Pentru ca are nevoie si de un bun control al emotiilor. Doar asa ajungi sa ai incredere in tine.
Asta pentru ca sufletul ''muta pionii''. totul se bazeaza pe energie, frecventa, vibratie. omul, cufundandu-se in ratiune (iluzii, biete perceptii umane), isi paralizeaza sufletul. de aceea inteleptii prefera meditatia. in spatele programelor de credinta se afla iluminarea, ceea ce transforma realitatea intr-un vis flexibil pe care-l poti modela asa cum iti doresti!
Teodora860 întreabă:
VζŠё ¢ΦLô®α†€ întreabă:
anonim_4396 întreabă: