Întrebare recomandată | WhatheWow a întrebat:

Revin cu o intrebare careia inca nu i-am gasit un raspuns pertinent. Nu se gaseste nici un raspuns stiintific la intrebare insa cine se pricepe, poate imi da unul logic.
De ce avem doar un singur atom fara neutroni? Multumesc!

Răspuns Câştigător
| Inferno a răspuns:

Sigur ca e primul. Si este primul deoarece este cel mai simplu. Si este simplu deoarece nu contine neutroni si contine doar un electron si un proton. Si nu contine neutroni deoarece este format dintr-un singur proton cum am spus eu.

21 răspunsuri:
| Inferno a răspuns:

Cum vine asta? Nucleeele atomice contin si protoni si neuutroni.

| WhatheWow explică (pentru Inferno):

H1 nu are neutroni, de ce?
Are decit un proton si un electron.

| William a răspuns:

O sa primesti rapunsuri pertinente la intrebarea asta cand o sa ne spui de ce trebuie sa ne pese de asa ceva.

| WhatheWow explică (pentru William):

Poti sa stai deoparte daca vrei, nu e obligatoriu sa raspunzi; oricum nu stii, asa ca sa conversam doar de dragul conversatiei putem s-o facem si pe alt subiect, capisci?!

| Inferno a răspuns (pentru WhatheWow):

Pentru ca nu sunt necesari neutronii. Daca aveam mai multi protoni atunci trebuia sa avem si neutroni, pentru ca protonii s-ar fi respins intre ei avand sarcini identice, cum hidrogenul are doar un proton nu este necesar si un neutron pentru a se forma atomul.

| WhatheWow explică (pentru Inferno):

Explicatia ta ar fi oarecum pertinenta insa doar pentru necunoscatori si am sa-ti explic :
H2 sau Deuteriu e un izotop al hidrogenului ce are un proton si un neutron ca nucleu. Stim ca neutronii sint prototoni care nu au sarcina electrica si, o eventuala implicare a lor ca stabilizatori ai atomilor da, este pertinenta dar nu asta este cauza pentru care avem doar un atom format dintr-un singur proton si fara nici un neutron.
De exemplu, H3 sau Tritiu are doi neutroni si un proton. Avem exemplul He2 care e tot un isotop al hidrogenului si care are doi protoni fara neutroni dar din pacate e foarte instabil.
Dupa cum vezi, motivul invocat de tine e doar unul de suprafata iar in cazul H1 este o alta explicatie.

| Inferno a răspuns (pentru WhatheWow):

Eu am spus ca H1 nu are nevoie de neutroni pentru a exista, dar asta nu inseamna ca nu poate avea, din contra poate avea si neutroni, cum sunt exemplele pe care le-ai dat. Tot asa mai exista cazuri in care 2 -3 protoni pot coexista fara a avea neutroni de legatura, dar, cum ai spus si tu, sunt instabili sicazurile sunt rare. Eu spun ca acest lucru favorizeaza existenta H1. Eu ti-am spus mai mult de ce este posibil sa existe atomi al caror nuclee atomice sa nu contina neutroni.
Sincer, nu cred ca exista un alt motiv ce ar favoriza existenta hidrogenului, din moment ce sustii ca exista o alta explicatie, presupun ca o cunosti. Care este?

| WhatheWow explică (pentru Inferno):

Parerea mea ca nu exista nici un alt tip de atom format inaintea H1; el e primul atom format in Univers.

| 1libercugetator1 a răspuns:

Este dovada clara ca totul a evoluat din ceva simplu ca hidrogenul in heliu, litiu in cele 92 de elemente chimice, sa nu uitam ca hidrogenul si carbonul si oxigenul impreuna = viata, hidrogenul s-a format imediat dupa big bang, neutroni au aparut mai tarziu

sa vedem diferenta dintre proton si neutron

Neutronul este sensibil mai greu decat protonul si de 1.883 ori mai greu decat electronul. Este afectat de cele patru forte fundamentale ale naturii. Deoarece are masa este afectat de gravitatie, forta de atractie dintre toate obiectele universului. Desi neutronul nu are incarcatura electrica el este usor magnetic deci este afectat de forta electromagnetica, forta de atractie sau respingere dintre particule magnetice sau incarcate electric. Neutronul este afectat de puternica forta nucleara, o atractie care mentine neutronii alaturi de protoni si de alti neutroni in nucleu. Neutronul este de asemenea afectat de slaba forta atomica, o interactiune dintre componentele neutronului care-i cauzeaza descompunerea sau ruperea. Izolat de materia nucleara, un neutron liber se descompune intr-un electron incarcat pozitiv si un electron incarcat negativ, eliberand in acest fel energie. Timpul mediu de existenta a unui neutron liber este putin mai mic de 15 minute.

Oamenii de stiinta au descoperit neutroni dupa ce mai intai ai descoperit protonii in nucleele atomilor. Pentru o perioada, fizicienii au crezut ca neutronii si protonii sunt cele mai mici particule din nucleu. Totusi dupa 1947 fizicienii au descoperit alte particule elementare cum ar fi lambda si mesons. Aceste particule nu se gasesc in nucleu dar pot fi create de reactii nucleare, schimbari in nucleu care elibereaza particule. Multe din aceste particule elementare au proprietati similare cu cele ale neutronului si protonului. Fizicienii au emis ideea ce, devreme ce particulele elementare par a fi inrudite, ele trebuie sa fie compuse din aceleasi mai mici „caramizi ale universului", pe care le-au numit quarci. La inceput oamenii de stiinta au crezut ca quarcii nu erau obiecte reale, dar in 1967 ei au folosit raze de electroni cu energie inalta pentru a „mina" in proton si neutron si au dovedit existenta unor particule asemanatoare unor granule, quarcii. Neutronul, ca si protonul este alcatuit din trei quarci. Forta nucleare puternica de atractie este de fapt una care atrage quarcii unii de altii pentru a alcatui protonii si neutronii. Quarcii unui proton si neutron vor atrage si quarcii altui proton sau neutron, formand in acest fel nucleul.

PROTONUL, particula elementara purtatoare de sarcina pozitiva, alaturi de neutron si electron este una din componentele tuturor nucleelor. El este singura particula elementara stabila acest lucru insemnand ca poate exista de unul singur pentru o perioada mare de timp. Sarcina lor pozitiva este de of 1.602 x 10-19 coulomb. Sarcina este egala si de sens opus cu cea a electronului. Ei au o masa de 1.67x 10-27 kg si alaturi de neutroni sunt raspunzatori pentru cea mai mare parte din masa atomului. Atomii contin un numar egal de protoni si neutroni astfel incat fiecare atom au per total o sarcina zero.

Numarul atomic al unui element este egal cu numarul de protoni din nucleu. Numarul de electroni dintr-un atom neschimbat trebuie sa fie egal cu numarul de protoni si aranjarea acestor electroni determina proprietatile chimice ale atomului.STRUCTURA SI CARACTERISTICI

Protonul este de 1.836 ori mai greu decat electronul. Pentru un atom de hidrogen care contine un electron si un proton, protonul asigura 99.95% din masa. Neutronul cantareste putin mai mult decat protonul. Elementele mai grele decat hidrogenul contin de obicei cam acelasi numar de protoni si neutroni in nucleele lor, deci masa atomica sau masa unui atom este de obicei de doua ori mai mare decat numarul atomic.

Protonii sunt afectati de cele patru forte fundamentale ale naturii care guverneaza toate interactiunile dintre particulele si energia din univers. De forta electromagnetica cauzeaza ca protonii incarcati pozitiv sa atraga electronii incarcati negativ si ii mentine pe orbita nucleului atomic. Aceasta forta face de asemenea ca protonii stransi laolalta in nucleu sa se respinga cu o forta de 100 milioane de ori mai mare decat atractia electrica care leaga electronii. Repulsia este totusi contrata de forta nucleara puternica, cere leaga protonii si neutronii impreuna intr-un nucleu compact. Celelalte doua forte fundamentale, gravitatie si forta nucleara slaba de asemenea afecteaza protonul. Gravitatia este forta care atrage orice element din univers care are masa ( protonul ) de orice altceva cu masa. Este slaba cand masele sunt mici dar poate deveni foarte puternica atunci cand masele sunt mari. Forta nucleara slaba este una ce poate fi „simtita" care se manifesta intre anumite particule elementare, incluzand protonul si care guverneaza modul cum anumite particule elementare se descompun in alte particule.

Protonul a fost mult timp crezut a fi o particula punctiforma, invizibila, ca electronul. In anii 1950, oamenii de stiinta au folosit raze de electroni pentru a „mina" in proton si au descoperit ca are forma si marime definite. Aceste experimente au aratat ca, in loc sa fie un punct invizibil, protonul are un diametru de aproximativ 10-13 cu un exterior asemanator unui nor ce inconjoara un centru dens.

Protonii s-au format initial dupa o miime de secunda dupa Big Bang, explozia despre care cred savantii ca a stat la inceputul universului. In acest scurt timp, temperatura universului a scazut suficient pentru ca quarcii sa se uneasca. Este posibil ca protonii sa de mai descompuna, dar acest tip de eveniment, numit descompunerea protonilor, este extrem de rar. Experimentele au dovedit ca timpul mediu de viata al protonului este de cel putin 1035 ani. Acesta poate parea ciudat avand in vedere ca universul are aproximativ 15 x 109 ani. Unii protoni traiesc pentru un timp mult mai scurt decat timpul mediu de viata. Totusi savantii fac experimente de proportii cu mii de tone de material, sperand sa vada o descompunere de protoni.

QUARCII, cele mai mici bucati de materie stiute, nu exista niciodata singuri. Sunt mereu gasiti in combinatie cu alti quarci in particule de materie mai mari. Studiind aceste particule mai mari, oamenii de stiinta au determinat proprietatile quarcilor. Protonii si neutronii, particulele care alcatuiesc atomii, sunt alcatuiti din quarci. Fara quarci nu ar fi existat atomi, iar fara atomi materia nu ar fi existat asa cum o stim.

Exista sase tipuri de quarci. Ei sunt numiti up, down, charm, strange, top, bottom. Toti quarcii au o anumita masa si incarcatura electrica. Materia obisnuita, adica materia facuta din atomi, contine doar cei mai usori doi quarci, up si down. Urmatorii cei mai usori, charm si strange, sunt gasiti in particule ce se numesc raze cosmice, care isi au originea spatiu. Savantii au produs top si bottom, cei mai grei quarci, in laborator, dar nu i-au gasit si in natura. Multi fizicieni si astronauti cred ca chiar imediat dupa Big Bang toate cele sase tipuri de quarci au existat. Cei mai grei quarci s-au descompus apoi in tipurile mai usoare.

Quarcii au antiparticule contrare in natura, numite antiquarci, care se combina pentru a crea antimateria. Antimateria du exista in natura pe Pamant si majoritatea oamenilor de stiinta considera ca este destul de rara in univers, totusi ea a fost produsa in laborator. Antiquarcii au multe din proprietatile pe care le au si corespunzatorii lor quarci, dar unele proprietati sunt opuse celor pe care le au quarcii.



protoni sau format primi apoi neutroni de ce? pentru ca totul pleaca de la ceva simplu spre complexitate, uite rezultatul dupa 13, 7 miliarde de ani, uitate la documentare, informeaza-te, citeste, pe TPU majoritatea sunt copii

| WhatheWow explică (pentru 1libercugetator1):

Merci de efort Ray dar eu cunosc bine chestiile astea caci le studiez de mult.
Ce nu ai inteles tu e ca neutronii sint tot protoni care nu au sarcina electrica.
Intrebarea mea are un scop, asa ca nu am postat-o doar pentru a afla raspunsul pe care il stiam deja.

| 1libercugetator1 a răspuns (pentru WhatheWow):

Cand se va descoperi energia pura de acum 13, 7 mld de ani si o vom converti in materie vom sti, ai rabdare si tu, momentan inca nu stim, vom sti in viitor mai multe, din moment ce aia au aparut primi nu vad ce n intelegeti?

| WhatheWow explică (pentru 1libercugetator1):

Ti-am mai spus intr-o postare ca de la Hidrogen incoace stim toata evolutia insa de la momentul 0 al Big Bang-ului si pina la formarea primului atom de hidrogen sint doar speculatii si eu acolo vreau sa aflu ce s-a intimplat.

| WhatheWow explică (pentru Inferno):

Bun si daca aici sintem de acord poti sa-mi explici ce s-a intimplat intre momentul 0 al Big Bang-ului, cu cuvintele tale, si formarea acestui prim atom de hidrogen?

| Inferno a răspuns (pentru WhatheWow):

Momentul 0 fiind prin conventie 10^-43 s.
Avem singularitatea care antreneaza spatiul decansand inflatia,etc, etc, energie, se raceste, se transforma in materie. De aici incepe explicatia formarii aromului de hidrogen.
Dupa ce energia s-a racit suficient de mult incat sa apara materia apar quarcurile, cele mai mari se dezintegreaza. Si avem quarcurile up si down care se unesc formand protoni si neutroni care la randul lor se unesc si formeaza nuclee atomice. Pana sa se formeze nucleele atomice leptonii deja aparusera. Mai asteptam putin sa se mai raceasca putin Universul pentru ca nucleele atomice sa poata capta electroni si gata, avem deja primul atom de hidrogen format dintr-un proton si un electron. Simplu.

| Inferno a răspuns (pentru WhatheWow):

"Ce nu ai inteles tu e ca neutronii sint tot protoni care nu au sarcina electrica."
Protonii sunt formati din doua quarcuri up si doar un singur quarc down in timp ce neutronii sunt formati din doua quarcuri down si un quarc up.
Sarcina este data de simpla insumare a unitatilor quarcurilor, de exemplu quarcul up are +2/3 unitati si quarcul down are -1/3 unitati.

| WhatheWow explică (pentru Inferno):

Pai daca nu au sarcina electrica, bineinteles ca au alta configuratie de quarci, in esenta sint tot protoni. Un neutron chiar poate sa-si schimbe configuratia si sa devina din nou proton insa "moare" dupa 15 minute.

| Inferno a răspuns (pentru WhatheWow):

Este vorba de forta nucleara slaba, ea este responsabila pentru transformarea unui proton in neutron si invers, mai exact bosonul W. Ei poate schimba un quarc up intr-un quarc down si prin urmare poate schimba si un proton in neutron.

| Inferno a răspuns (pentru WhatheWow):

El,nu ei.

| Dumnezău a răspuns:

Ma simt inferior stiintific cand va citesc discutiile...

| relian a răspuns (pentru WhatheWow):

Parerea nu este a ta.Scuzama ca spun dar aceasta parere sau teorie cum ca hidrogenul este primul atom format in univers si din el au aparut restul atomilor, este o teorie veche si cunoscuta.Asa ca nu poti spune ca e parerea ta.Scuze pentru interventie.

| WhatheWow explică (pentru relian):

Nu e nici o problema, nu ai de ce sa-ti ceri scuze insa te-ai cam grabit sa tragi concluzii fara sa intelegi contextul afirmatiei mele.
Nici un moment nu mi-am insusit aceasta teorie ci doar mi-am spus parerea incercind sa argumentez faptul ca neutronii au evoluat din protoni dupa formarea H1. Asta era contextul afirmatiei mele dar cred ca tu nu ai facut o coroborare intre raspunsuri si doar ai inteles gresit unul dintre ele. Se mai intimpla!