A fi conștient de faptele tale sau a avea discernământ. A fi conștient nu e totuna cu a avea conștiința. Ex: Atunci când devii conștient de unele fapte rele te mustra conștiința sau pe înțelesul tuturor îți pare rău ca le-ai făcut.
Se afirmă că şi delfinii sunt conştienţi de sine. Ar însemna asta că le pare şi lor rău când fac fapte rele? Sau cum trebuie să interpretăm?
Chiar daca afirmația este reala, ca sa le para rău trebuie sa aibă conștiința. Au?
Sa iti dau cateva exemple de situatii cand nu suntem constienti de noi insine:
- simtim ca pe fundal ruleaza anumite ganduri si stari, pe care nu le putem deslusi; daca suntem obositi, e si mai accentuat.
- suntem nervosi si nu ne dam seama de ce, sau ce a declansat starea (nu am fost constienti de noi insine cand a aparut).
- daca ne-am propune sa spunem la ce ne-am gandit, in ultimele 10 minute macar; scriem doar cateva ganduri care sunt mai puternice, restul nu ne amintim.
- gasim dintr-odata o solutie la o problema, atunci cand nu ne gandim la problema respectiva.
- realizam ca am ajuns intr-un anumit loc, dar nu ne mai amintim ce ne propusesem sa facem acolo.
- suntem coplesiti de o anumita stare, din care nu putem iesi; nu mai dam importanta altor lucruri care se petrec.
- suntem pe punctul de a adormi si incepem sa vedem imagini, pe care le asociem cu ganduri; nu le putem controla; apoi suntem prinsi intr-un vis si nu ne dam seama ca visam.
Se spune ca avem un grad scazut de constiinta, comparativ cu subconstientul si inconstientul.
Pe parcursul zilei sunt fluctuatii in starea de constiinta. Scaderea constiintei se aseamana cu un somn sau cu starea de ebrietate, de uitare... e ca si cum ai scoate o masina din priza, care apoi merge doar din inertie.
Suntem constienti de noi insine, de exemplu, atunci cand meditam sau uneori cand ne trezim din somn, perioade scurte. Inseamna ca putem sa spunem la ce ne gandim, ce simtim, miscam corpul pentru ca asa ne propunem. Poate chiar ne controlam gandurile, emotiile. Avem mintea mai "lenta", cu ganduri mai putine; ne concentram mai usor.
Desigur, sunt multe grade de constiinta. Pentru un om elevat, a fi contient de sine insusi, poate insemna mult mai mult. Noi suntem contienti de ceea ce avem... altii pot avea mult mai mult in interior.
N-as putea sa stiu.
Eu am scris despre ce am observat la mine si ce mi-au spus altii despre ei.
Sunt oameni care au alt nivel interior. Pot sa fie constienti de ei insisi + constienti de psihicul altora... atunci pot spune ce inseamna pentru un anumit animal constiinta de sine.
Intr-adevar, unele animale au un comportament mai apropiat de al omului, fata de altele. Probabil ca sunt mai evoluate decat altele.
Ce altceva mai implică? Interactiunea individului conștient de sine cu realitatea.
Da. Un exemplu bun avem şi la şah. Când faci o mutare, eşti conştient de urmări, poţi anticipa cum va răspunde celălalt şi ce replică vei avea tu pentru răspunsul lui ş.a.m.d.
Perspectiva de la persoana a 3a te-ai detașat de corp, te poți referi la sine prin pronumele el/ea, te poți autoanaliza obiectiv, din toate punctele de vedere dar, nu ești ca dacă erai nu mai întrebai
AvalohAlyn întreabă: