| Inferno a întrebat:

Sa ne imaginam un mic experiment.
Avem o suprafata metalica pe care turnam cateva picaturi de apa.
Aparent,timpul necesar pentru ca picaturile de apa sa se evapore depinde direct proportional de temperatura suprafetei metalice.

Dar este posibil ca,de la o anumita temperatura a placii de metal, apa sa isi mareasca durata de viata in stare lichida?
Si daca da, atunci care ar fi motivul?

Răspuns Câştigător
anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

E posibil, din cauza efectului Leidenfrost.
https://www.youtube.com/watch?v=mZenCYF1IpM

15 răspunsuri:
| Barta_Valentin_1998 a răspuns:

Apa, din cate stiu eu nu-si poate marii viata sau micsora. Nu cred asa ceva deoarece as fi stiut ceva despre asta deoarece am facut multe experimente si ar fi zis ceva si la fizica sau la chimie. Gandeste-te ca pe toate sticlele de apa ar scrie: Apa potabila cu durata de viata crescuta. Asta-i opinia mea, las si pe altii sa raspunda mai concret. Daca nu ai gasit ceva pe net inseamna ca nu exista asa ceva.

| Radu284 a răspuns:

Umm, evaporarea tine de mai multi factori, nu doar de tempoeratura suprafetei pe care sta.

Mai conteaza si suprafata (aria) expusa la mediul inconjurator a apei (cu cat este mai sferica, cu atat o sa se evapore mai greu). Mai conteaza si umiditatea aerului, vantul (daca exista), temperatura aerului onconjurator, presiunea/altitudinea, etc.

| Inferno explică (pentru Radu284):

Nu prea conteaza factorii exteriori atat timp cat raman constanti.

Dupa cum am spus:
"Aparent, timpul necesar pentru ca picaturile de apa sa se evapore depinde direct proportional de temperatura suprafetei metalice."

Daca ai alte conditii atunci variatia va ramane aproximativ liniara, dar va avea o alta panta.


Insa cine ar fi crezut ca prin simpla crestere a temperaturii timpul de fierbere se va micsora, multumita efectului Leidenfrost?

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Pai nu ai specificat nicaieri ca ceilalti factori raman constanti.
Si intrebarea e ambigua, raspunsul corect ar fi ceva de genul: Temperatura optima este un pic peste 0 grade.

| Inferno explică (pentru Radu284):

„Pai nu ai specificat nicaieri ca ceilalti factori raman constanti."
Asta pentru ca mi s-a parut evident ca, din moment ce nu pomenesc nimic de alti factori, cititorul sa-i considere din start neglijabili.

„Si intrebarea e ambigua..."
Atunci cred ca ar trebui sa apreciem si mai mult raspunsul userului AlexandruAndrei.

| Inferno explică (pentru Radu284):

"Mai conteaza si presiunea."
In ce fel conteaza presiunea?

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Cu cat presiunea aerului inconjurator este mai mare, cu atat evaporarea se va face mai greu.

| Inferno explică (pentru Radu284):

De ce?

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Ca asa a facut dumnezeu legile fizicii? big grin
Starea de agregare depinde de presiune si de temperatura. De exemplu, apa fierbe la altitudini mai mari la mai putin de 100 grade, deoarece presiunea este mai mica acolo.

| Inferno explică (pentru Radu284):

"Ca asa a facut dumnezeu legile fizicii? "
Nu neaparat. Noi cu topicul asta suntem pe la varful icebergului, asa ca mai e mult pana la axiomatizarea fenomenului. Dar ma asteptam sa nu ai o explicatie mai avansata de atat.

Ca sa schitez putin despre ce e vorba, evaporarea are loc atunci când moleculele capata suficienta energie cinetica incat sa invinga presiunea atmosferica, oricare ar fi ea.
Stim ca temperatura si agitatia moleculare (zis si agitatie termica) sunt unul si acelasi lucru. Prin urmare cu cat incalzim lichidul cu atat avem agitatie termica mai mare ceea ce inseamna energie cinetica mai mare, ceea ce inseamna ca mai multe particule se evapora.


Acum, daca presiunea atmosferica e mult mai mica, atunci particulele au nevoie de mai putin energie cinetica pentru a o invinge ceea ce inseamna o temperatura mai mica de fierbere.

E posibil ca tu sa fi stiut asta deja, insa parerea mea e ca una e sa spui ca presiuena joaca un rol si alta sa arati modul in care presiunea joaca acel rol.
SPre exemplu imaginea pe care am creat-o o gasesc destul de sugestiv. Avem moleculele de apa vs moleculele de aer.
Daca ai presiune mai mica, adica mai putine molecule de aer, atunci castiga mai usor moleculele de apa. Daca nu, atunci invers.
Asa cum spunea un „mare om" al carui nume l-am uitat: "Mintea umana intelege lucrurile doar la nivel mecanic."

O alta intrebare interesanta ar fi de ce moleculele de apa se ridica in atmosfera?
Adica au temperatura mai ridicata si „vibreaza" mai puternic (energie cinetica mare), insa rezulta de aici ca ar trebui sa se ridice? Nu prea cred. Si nu am nici cea mai vaga idee...


„Mai conteaza si suprafata "
Cred ca este destul de evident modul in care suprafata marita favorizeaza fenomenul de evaporare (nu si pe cel de fierbere).


Cat despre vânt, el nu face decat sa inlocuiasca potentialul aer saturat cu aer proaspat.


„Mai conteaza si umiditatea aerului... temperatura aerului onconjurator"
Oare in ce mod conteaza si astea?



Si da, am anticipat cam toata discutia doar ca sa te prind cu un raspuns incomplet. laughing
Dar am facut-o in scopuri didactice.winking

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Nu stiam cat de complet vrei raspunsul big grin

"O alta intrebare interesanta ar fi de ce moleculele de apa se ridica in atmosfera?"

Pai probabil ca pentru ca fiindca, dupa ce s-au desprins de apa, ele vor pluti foarte aproape de suprafata de unde s-au desprins, iar curentii de aer le vor misca de acolo. In vid, nu stiu exact ce se intampla, dar imi imaginez ca daca apa fierbe, unele particule se vor desprinde de altele si le vor impinge in sensuri opuse datorita agitatiei moleculare?

"Cat despre vânt, el nu face decat sa inlocuiasca potentialul aer saturat cu aer proaspat."

Da. Dar daca nu ar fi vant, multe din particulele care au devenit vapori se vor condensa la loc din picatura de unde au pornit.

"Oare in ce mod conteaza si astea?"

Cu cat aerul e mai saturat de vapori, cu atat mai multi se vor condensa la loc (vezi explicatia anterioara).

| Inferno explică (pentru Radu284):

„Cu cat aerul e mai saturat de vapori, cu atat mai multi se vor condensa la loc (vezi explicatia anterioara). "
Da, in momentul in care aerul ajunge la stare de saturatie pur si simplu evaporarea nu se mai produce.
Ceea ce este foarte interesant e ca starea de saturatie a aerului depinde de temperatura sa. Crezi ca exista un motiv pentru asta?

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Nu stiu, dar intuitiv, ma gandesc ca cu cat temperatura este mai mare, cu atat apa are tendinta sa se evapore mai mult, desi poate tolera o umiditate mai mare. Adica, mai multi vapori de apa se vor evapora decat se vor condensa.

| Inferno explică (pentru Radu284):

„ma gandesc ca cu cat temperatura este mai mare, cu atat apa are tendinta sa se evapore mai mult"

Intr-adevar, numai ca te referi la temperatura lichidului.
Ori starea de saturatie depinde de temperatura aerului.

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Hmm, da, dar cand o molecula se evapora, va lua temperatura mediului inconjurator (a aerului). Si ma gandesc, asa, dupa cateva pahare de vin, ca si daca se condenseaza la loc, suprafata unde se condenseaza se va incalzi si ea (pentru ca condensarea degaja temperatura, si pentru ca particula este deja incalzita de la aer).

Acum cred ca punctul de saturatie depinde nu numai de temperatura aerului ci si de cea a lichidului. Daca aerul e cald si lichidul e rece, vaporii se vor condensa mai mult.