Nu , poate pentru ca nu m-a interesat subiectul, insa stiu ca tot ce exista pentru mine, e in mintea mea, informatii primite cumva din afara, cum as putea sa creez ceva ce nu pot intelege deloc (definitii, studii, descoperiri, s.a.m.d.), lucruri pe care totusi le primesc? (fara in nu exista out)
In nihilism, solipsismul are o mare gaura ce-l dezavantajeaza, ca nu se poate auto-dovedi, pe cand nihilismul e usor de explicat si chiar usor de crezut, daca tii bine argumentul si ai si niste cunostinte de fizica si universuri paralele/universuri hologramice in bagajul tau.Solipsismul pune prea mult accent pe persoana,nu pe fenomen,de aceea nu-mi convine.Da, pot sa existe chestii in capul tau si doar acolo.Dar aia, maica, e schizofrenie sau comportament paranoic, nicidecm solipsism.Sau fie, ca sa fiu mai putin agresiv, visuri.Pe cand nihilismul, fara sa fii beat, poti sa-l egalezi cu realitatea.
Teoretic, am niste idei solipsiste, insa nu pun prea mare pret pe ideea ca lumea ar fi doar o iluzie in capul meu. Poate fi doar o iluzie sau e o lume cat se poate de reala. Ma gandesc ca sunt mai mult nihilista, asa cum zicea decrepit, pentru ca solipsismul nu ofera un raspuns viabil si n-are rost sa crezi in ceva ce nu poate fi demonstrat.
Berkeley, intemeietorul solipsismului, a fost un "smart guy". Chiar si Lenin l-a laudat, denumindu-l filosoful idealist cel mai greu de contrazis. Mai tarziu insa, s-au gasit altii mai destepti, care l-au contrazis cu succes. Filosofiile se nasc, traiesc si mor. De asta e bine sa pastram intotdeauna o rezerva fata de ce ar trebui sa credem sau sa nu credem.