Stau si ma intreb, a fi sau a nu fi?
Cand esti singur singur de tot, poneii te inhata, afara este linistit, ninge, e plin de zane.
A fi sau a nu fi?

A fi sau a nu fi ce? Zânele? Alea nu sunt. Sunt doar inchipuiri. Noi insa suntem, suntem reali. Poti sa te pipai daca nu crezi. Poti sa pipai si o femeie, sa vezi ca e reala

Ce a nins cu filosofi pe TPU! : ))

A fi sau a nu fi...high? Sau care-i faza?

A fi amuzant sau a nu fi amuzant. Sau profund sau ermetic.
Sau dadaist?

Noi astia mai "limitati" nu-i putem intelege, dar asta nu inseamna ca nu-i putem incuraja Asa ca hai sa nu mai radem de geniul lor : ))

Daca ai ajuns sa te intrebi inseamna ca esti. Daca n-ai fi fost, nu te-ai mai fi intrebat. Ce bine era. No man, no problem. : ))

Am vazut un Hamlet contemporan pe care regizorul il deturnase de la ale sale si la fragmentul monologului cu " a fi sau a nu fi..." actorul purta in mana in locul craniului o pușculiță roz tranchilizant in forma de porc.

Nu stiu daca ai pus intrebarea in mod ironic, in gluma sau in serios.

Eu cred ca omul este construit sa viseze.E ceva din el care continua sa o faca, oricat de greu i-ar fi in realitatea de zi cu zi.
Cred ca ne luam energia de acolo, din vise si sperante.

-In conceptia mea, "a fi" tine de a fi constient de tine, de ce esti si ce poti sa oferi, de a te analiza pe tine si de a-ti cunoaste sentimentele fata de ce e in jur, de a te accepta exact asa cum esti fara sa te judeci.

"A nu fi" inseamna a fi mult prea atasat de realitate si de superficial, de ceea ce e trecator, a fi mult prea extrovertit ceea ce te indeparteaza de esenta.

Daca ai vazut zane, fii bun si da-mi adresa lor

"Cand esti singur singur de tot, poneii te inhata, afara este linistit, ninge, e plin de zane." Presupunând că ai spus asta la mod figurat... în aceste momente simţi cel mai mult că "eşti" cu adevărat. Eşti singur, doar tu şi cu gândurile tale, observi viaţa, o simţi, îţi priveşti dorinţele drept în faţă şi zbori înspre ele...