anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Stiinta este bazata pe observatie (obiectiv). Religia este bazata pe experienta (subiectiv). Ce ar trebui sa alegem?

Răspuns Câştigător
| sublime89 a răspuns:

Tu ce crezi? Cand studiezi universul, e bine sa fii subiectiv? Stii ca atunci te pacalesti cel mai usor, vazand ceea ce vrei sa vezi, si nu ceea ce exista cu adevarat. Hai sa ne uitam in istorie si sa vedem care metoda a functionat mai mult. Majoritatea religiilor importante ne-au spus ca Pamantul e centrul Universului si singura "lume". Ele ne-au spus tot felul de povesti despre creatie, care mai de care mai deplasata, dintre care nici una n-a fost confirmata de stiinta. Ne-au spus ca Soarele si alte corpuri ceresti sunt zei, si ca ele ne influenteaza viata. Asta se intampla cand te bazezi pe "experienta" si esti subiectiv. De aceea nu avem cum sa punem religiile pe picior de egalitate cu stiinta niciodata. Datorita stiintei, omul a avut ocazia, pentru prim data in istoria lui, sa descopere universul asa cum e, si nu cum am fi vrut noi sa fie.

65 răspunsuri:
| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

"Afirmatiile extraordinare au nevoie de dovezi extraordinare."

Sorry, dar asta este ceva ce a zis Carl Sagan, nu e ceva asa, gen legile termodinamicii. In stiinta nu exista ordinar/extraordinar. Astea sunt niste concepte umane. Fizica se bazeaza pe experimente, observatii, etc. Nu pe paradigme. Fizica este agnostica cand vine vorba de materialism, deism, teism, etc.

Faza cu spumele magice e un fel de inside joke intre mine si Inferno. El zicea ca universul a fost creat din spuma quantica, si eu i-am spus ca nu exista nici o dovada pentru existenta acestei spume magice.

| Inferno a răspuns (pentru Radu284):

Matematica, "regina stiintelor", dupa cum o numea Gauss, ar putea fi considerata cea mai mare descoperire a umanitatii de la descoperirea focului incoace.
Tot ce este matematic posibil este posibil si empiric, deoarece matematica nu este decat axiomatizarea realitatii.
Numerele negative exista in realitate sub forma de "absente", de fapt asa a si aparut conceptul.
Ana poate avea -10 mere, adica sa fie restanta, sa datoreze cuiva 10 mere.

Exemplul cu electronii este un sofism extrem de banal, deoarece operezi cu matematica eronat.
Normal al fi sa lucrezi in Z, iar in Z 2/3 nu exista.

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Si in ce fel teoria evolutiei si Big Bang-ul exclude existenta unui creator?

Ar trebui sa intelegi ca daca acele galaxi s-ar departa de noi cu o viteza mai mare decat viteza luminii (ceea ce ar fi aproape imposibil, deoarece ar fi nevoie de o energie infinata pentru a se intampla asta) atunci ea s-ar face intr-o gaura neagra. Deci "teoria" ta ca noi suntem in centrul unei explozii nu are sens.

| DanielVălean a răspuns:

Cred ca ambele.

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

"Tot ce este matematic posibil este posibil si empiric, deoarece matematica nu este decat axiomatizarea realitatii."

Matematica este ceva abstract. Cel putin matematica 'avansata', adica tot ce tine de operatii care nu se fac numai in multimea N.

In cazul cu merele, Ana poate avea -10 mere matematic, abstract. Dar nu poate avea FIZIC -10 mere, pentru ca realitatea acestui univers nu permite numere ne naturale (nu poti avea cantitati negative sau fractionare). Adica, poti avea jumatate de mar, de exemplu, dar marul este un amalgam de atomi, fiecare atom fiind un amalgam de alte particule, unele divizibile altele nu. Dar pana la urma, fizica primordiala se bazeaza pe numere intregi.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Teoria Big Bangului nu exclude existenta unui creator. Nu am zis asta niciodata. Nici teoria evolutiei nu exclude un creator deist, dar aproape ca exclude pe unul teist. Ideea este ca daca accepti premiza unui creator, este aproape imposibil sa spui ca evolutia a avut loc doar prin RANDOM mutations, si nu prin directed mutations.

"Ar trebui sa intelegi ca daca acele galaxi s-ar departa de noi cu o viteza mai mare decat viteza luminii [...]".

Dar nu am zis niciodata asta. Galaxiile care sunt la mai mult de 14 miliarde ani lumina au calcualta distanta prin prisma faptului ca big bangul (si space inflation/expansion) exista. Daca nu ar exista, atunci le-am calcula distanta prin alte metode, de exemplu prin efectul Doppler.

| Inferno a răspuns (pentru Radu284):

Universul functioneaza la nivel teoretic, noi cunoastem empiric doar o mica parte din el.
Ana poate avea -10 mere la nivel teoretic, notatia incercand doar sa ne ajute ce s-ar intampla daca ana trebuie sa dea 10 din merele pe care le are.
Dupa logica ta nici determinantii nu exista in natura, insa crearea lor a fost necesara.
Cu toate ca poate fi considerat abstract, el ne poate ajuta sa intelegem empiricul.

Exemplu Ana are -10 mere. Ana primeste 14 mere. Cate mere mai are Ana.
Raspuns empiric: Daca ana primeste 14 si datora deja 10 mai ramane cu 4.
Raspuns teoretic: -10+14=4.
CONCORDANTA.
Putem afla un adevar concret, doar prin notiuni abstracte.

Si constanta lui Rydberg, care a fost initial dedusa empiric, a fost redescoperita prin rationamente matematice abstracte.
Prin urmare ce spui este irelevant. O fi pentru tine matematica abstracta, dar rezultatul final este unul corect, in deplina concordanta cu realitatea.

| Inferno a răspuns (pentru Radu284):

"Daca nu ar exista, atunci le-am calcula distanta prin alte metode, de exemplu prin efectul Doppler."
Din cate stiu nu se poate calcula distanta sau viteza cu care stelele se deplaseaza prin efect Doppler, asta functioneaza numai la efectul Doppler sonor, cand vorbim de sunet.
Nu mai stiu exact, s-ar putea sa ma insel.

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Da, mutatiile sunt random, unele benefice, majoritatea nu, dar selectia naturala este cea care "alege" mutatiile benefice (cei mai adaptati), si nu e nimic random in selectia naturala.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Mutatii random explica foarte bine adaptabilitatea, dar nu prea explica bine aparitia de gene noi, de sisteme noi (gen ficat, rinichi, creier, inima, etc.)

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Nu stiu de ce ar fi greu de calculat cu lumina, pana la urma viteza ei este constanta, stiim ce culoare ar trebui sa emita stelele respective (more or less), si putem detecta noua culoare, deci se poate afla si viteza cu care se indeparteaza de noi. Daca presupunem ca viteza este constanta, putem aproxima distanta.

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Da, evident ca nu exista o explicatie (mai ales ca structura interna nu se pastreaza la fosile), dar asta nu inseamna ca aceste organe ar fi imposibil de creat. Nu e ca si cum fiecare specie de animal trebuie sa-si creeze o gena de fiecare data pentru a avea creier sau inima, si acestea se transmit si se adapteaza (ex stomacul la vaca). Aceste mutatii nu trebuie sa se intample decat odata, iar cand ai 3.5 miliarde de ani sansele sunt ca acestea sa se intample.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Problema este cu "irreducible complexity". Adica faptul ca pentru a avea organe noi, trebuie sa ai foarte multe mutatii care sa apara deodata. Daca apar numai unele, organul acela nu v-a functiona, si nu va exista nici un motiv pentru ca acele organisme sa se propage mai departe.

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Nu, nu exista nicio problema cu irreducible complexity, aceste organe nu trebuie sa apara toate odata si nu o sa apara cu complexitatea pe care o au mamiferele ci gradual, ceea ce nu pari sa intelegi. Tu te gandesti ca daca nu am avea inima acuma am muri. Pai normal ca am muri, dar daca am avea o inima cu doar 2 camere ca pestii am muri si atunci, doar ca pestii o duc bine mersi.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Tu faci salturi de la un obiect extrem de complex (inima cu doua camere) la unul si mai complex. Problema este, cum arata organismul intermediar care avea dar nu avea inima?

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Sistemul circulator se regaseste in majoritatea animalelor, cel mai "primitiv" este la nevertebrate. Dar sunt si unele care nu au un sistem circular, cum ar fi meduzele si buretii de mare. Dupa cum am spus, structura interna nu prea ramane intacta la fosilizare, deci nu putem sa stim exact unde a aparut prima inima, dar in momentul de fata vedem o succesiune in complexitatea sistemului circular. Acestea la randul lor sunt si ele complexe, dat fiind ca au avut timp sa se adapte la mediul in care traiesc dupa atatea milioane de ani, dar succesiunea inca exista, spre exemplu inima unu tantar (care este pur si simplu un tub care trece prin mijlocul corpului lui) este mai putin complexa decat inima unui peste (care are 2 camere).

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Pai asta e problema, iti trebuie un sistem circulator (vene, artere, etc.) iti trebuie o inima, eventual niste plamani, and so on. Nu ma pricep asa bine la biologie, dar m-am uitat pe goagal: http://www.vanderbilt.edu/hillyerlab/Research__Circulation.html

Desi inima tantarului e mai simpla decat cea a unui peste, asta nu inseamna ca este un organ simplu. Sau care ar putea aparea asa, incremental.

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Eu nu am zis ca este simpla, daca citesti inca odata observi ca am adresat chestia asta.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Pai nu vad cum ai adresat asta. Ai zis: "spre exemplu inima unu tantar (care este pur si simplu un tub care trece prin mijlocul corpului lui)"

Asta este problema, ca nu e doar un tub. Si nu ar putea incepe cu un tub, tot trebuie niste valve, niste muschi, niste nervi care sa 'actuate' (cum dracu se zice in romana?) muschii aia cand trebuie, etc.

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

" Acestea la randul lor sunt si ele complexe, dat fiind ca au avut timp sa se adapte la mediul in care traiesc dupa atatea milioane de ani"

>asta nu inseamna ca este un organ simplu

Oricum, se pare ca diferentele noastre este ca tu ai nevoie de magie pentru a explica complexitatea acestor organe, si implicit recurgand la argumentul God of the gaps, pe cand eu nu am.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Problema e ca tu ai zis "[...]au avut timp sa se adapte[...]"

Ca sa se adapteze, trebuie sa existe. Macar ca ceva simplu intai. So... care a fost cea mai simpla inima ever, si cum a aparut ea?

Si stiu ca tie nu iti place "god of the gaps", cum nici mie nu-mi place "science will eventually explain it". E acelasi lucru.

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Nu inteleg cum a spune ca nu stim cum s-a intamplat ceva e acelasi lucru cu "s-a intamplat prin magie"? Cand ma refer la magie, nu o spun ca sa-ti ridiculez argumentul, ci ma refel la faptul ca nu este o explicatie concreta. Macar ideea de evolutie este bazata pe realitate si nu apeleaza la astfel de argumente.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Pai nu vad care e problema cu "prin magie". Adica, sa zicem ca eu iti arat un obect extrem de complex (nu stiu, un telefon, sa zicem), si te pun sa alegi dintre doua variante:
1. L-a creat o fiinta inteligenta/magica, 'ex nihilo'
2. A fost creat prin procese total naturale.

Care varianta ti se pare mai plauzibila? Nu stiintifica, ci plauzibila. Adica, daca ar fi sa pui pariu pe viata ta, ce varianta ai alege?

| AragorN88 a răspuns (pentru Radu284):

Ti-a zis si Ciprian pe intrebarea cealalta, telefoanele nu se inmultesc. Oricum, tu nu vrei sa intelegi cum functioneaza evolutia (si bravo tie, poti sa crezi ce vrei), asa ca nu vad de ce ma mai obosesc sa-ti explic.

| Radu284 a răspuns (pentru AragorN88):

Raspune-mi la intrebare, te rog.

| Inferno a răspuns (pentru Radu284):

Complexitatea ireductibila este o idee pseudostiintifica.
O mutatie simpla poate provoca modificari fundamentale in structura unui organism.
Spre exemplu pavilionul urechii umane e de o complexistate formidabila, facut parca pentru a capta sis amplifica sunetul. A fost nevoie doar de cateva mici modificari genetice la un soarece, pentru ca acesta sa dezvolte o asemenea constructie pe spate.

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Da, dar asta pentru ca codul genetic pentru ureche exista deja. E ca si cum ai zice ca ai nevoie doar de niste mici moificari ca sa ai 3 maini. Ceea ce se si intampla uneori in natura. Dar nu e ca si cum ar fi o mana noua, un cod genetic separat.

| Inferno a răspuns (pentru Radu284):

Procedeu se face prin activarea unor gene existente in material genetic propriu, nu prin inserarea lui.

| Radu284 a răspuns (pentru Inferno):

Pai da, normal. Este acelasi lucru cum se intampla la unii oameni sa aiba mai multe sfarcuri. Sau 3 maini, etc. din cauza radiatiilor, chimicalelor, si asa mai departe. Se produc niste mutatii genetice naspa. Dar ideea e ca o sa fie tot o ureche de soarece, nu un ficat de elefant sau un creier de om. Asta pentru ca soarecele are deja un cod in ADN care specifica cum se construieste o ureche de soarece.

| Inferno a răspuns (pentru Radu284):

"Dar ideea e ca o sa fie tot o ureche de soarece, nu un ficat de elefant sau un creier de om."
Fals. Cel mai bun exemplu este in cazul pasarilor, unde o gaina,sa spunem, poate avea dinti in urma unor mutatii. Gainile nu au dinti,este practic un element nou ce nu exista la specie, si care poate fi produs, NU prin inserarea de material genetic nou, ci doar prin activarea unor gene deja existente in ADN-ul gainii.
De ce ar avea in ADN gaina (care nu are dinti) informatia necesara pentru crearea dintilor?
Raspuns evident:
PEntru ca gaina, ca orice pasare, a evoluat din reptile, cum reptilele au dinti, informatia a ramas in ADN-ul gainii. Daca tu ai alta explicatie te ascult.


Întrebări similare