Stiti sa iesiti dintr-un labirint logic? Incercati asta: O cauza trebuie sa fie diferita de efectul ei. In termeni de timp, asta inseamna ca trebuie sa existe un interval intre momentul ultim in care opereaza cauza si primul moment in care efectul incepe sa existe. A spune ca nu exista acel interval, ar fi echivalent cu a spune ca exista o zona de mijloc in care cele doua nu se pot distinge una de alta (imposibil de specificat unde se termina cauza si incepe efectul ei). Realitatea insa ne spune ca intotdeauna este posibil sa distingem cauza de effect. Rezulta de aici ca trebuie sa existe un interval de timp intercalat intre ele, fie el cat de mic. Dar in acest caz, cauza si efectul nu ar putea niciodata sa fie o relatie posibila daca fiecare cauza inceteaza sa opereze inainte ca efectul ei sa intre in existenta.
Cum iesim din labirint?

E o meditatie filozofica asta .

Nu stiu sa ies nici din parcare. Le nimeresc din greseala...pe ale vecinilor, da nu se supara.

Uau. Am inteles problema, dar nu inteleg partea cu "iesim din labirint". Adica ce trebuie eu sa fac? Sa explic cum se poate sa existe un interval de timp intre cauza si efect daca efectul incepe dupa ce cauza a luat sfarsit?

Nu cred ca sunt despartite de timp, sunt in acelasi corp(cap si coada), doar cauza intra prima in timp, dand nastere cozii, care la randul ei devine cap. Este un lant care a inceput la inceputul universului si se termina la sfarsitul lui, fara a fi intrerupt de timp, creste incontinuu. Iti poti imagina ca vantul sa vina intrerupt, sau sa stabilesti la el unde este cauza si efectul. Fiecare efect devine o cauza.
E doar parerea mea, nu exclud sa fie gresita.

Orice cauza are un efect.
"cauza si efectul nu ar putea niciodata sa fie o relatie posibila daca fiecare cauza inceteaza sa opereze inainte ca efectul ei sa intre in existenta"
Atunci nu exista cauza. O cauza nu se poate "declansa" fara sa aiba ca urmare un efect cu sau fara interval de timp, iar "cauza inceteaza sa opereze inainte ca efectul ei sa intre in existenta" = abstract, inexistent.

Nu este neaparat adevarat ceea ce spui. Cred ca ai gresit chiar premisa.
"O cauza trebuie sa fie diferita de efectul ei. In termeni de timp, asta inseamna ca trebuie sa existe un interval intre momentul ultim in care opereaza cauza si primul moment in care efectul incepe sa existe."
Nu cred. Incearca sa-ti reprezinti pe axa timpului, daca ai un interval de timp, numit cauza, si un alt interval de timp numit efect, nu este absolut necesar sa mai existe si un al 3-lea interval intre cele doua. Pur si simplu, la un moment dat cauza poate genera spontan efectul. Iar atunci le spepari, pe axa, printr-o singura liniuta.
Oricum cel de al-3lea interval despre care ovrbesti nu poate exista, pentru ca nu are de ce? Exista cauza, efect, si intervalul ala ce mai cauta acolo? Nu are niciun sens. Lumea empirica spune ca nu are sens, ca nu exista. Daca lovesti cu piciorul o piatra, ai cauza (avand durata timpul pana care piciorul loveste piatra) si efectul (avand ca durata EXACT momentul in care piciorul tau a lovit piatra). Deci ele se succed, fara a mai exista si un alt interval de timp in care nu se intampla nimic. Nu lovesti piatra, si dupa 3 minute,reactioneaza, nu,totul se produce instantaneu,cauza- efect.
Oricum, ai formulat un sofism, pentru ca in viata reala cuza se deosebeste de efect printr-o sumedenie de lucruri,nu numai prin coordonatele temporale,dar si prin cele spatiale. Ai incercat sa reduci un fenomen complex la trei termeni,cauza,efect si timp.

Pe langa aceste lucruri, concluzia este si ea cam eronata, si nu dn pricina premisei.
"A spune ca nu exista acel interval, ar fi echivalent cu a spune ca exista o zona de mijloc in care cele doua nu se pot distinge una de alta."
Nu este adevarat, cauza se termina acolo unde incepe efectul. Desgur, fenomenul pe care tu l-ai numit cauza poate continua si dupa producerea efectului, insa nu il mai putem numi cauza, deoarece efectul s-a produs.

Comentariile de mai sus - si ma refer in special la ultimele trei - au fiecare o parte de adevar. Eu n-as putea spune ca am un raspuns mai bun. Am postat asta mai mult ca un exemplu de ambiguitati cu care se confrunta cei care intra in dezbateri pe tema cauza-efect. Uite un alt exemplu: Cineva zbiara in camera in care ma aflu si eu. Ce anume cauzeaza ca eu sa aud acel zgomot? As putea spune ca vibratiile membranei timpanului meu datorita perturbatiilor din aer care au umplut spatial. Sau, as mai putea spune, actiunea si reactiunea partilor din laringele persoanei de la care provin perturbatiile. Sau, de ce nu, as mai putea pretinde ca adevarata cauza este nereusita parintilor individului de a-l strangula pe acesta la nastere. Care varianta este corecta? Poate ca toate. In parte, ambiguitatile provin de la felul cum intelegem (sau definim) notiunile cauza si efect. In plus, cele mai multe fenomene sunt complexe si nu pot fi reprezentate asa simplu, pe o linie, ca la matematica. Ce anume cauzeaza cresterea delicventei intr-o tara sau intr-un oras? Pai sunt o multime de factori care contribuie la aceasta crestere, toti impreuna formand cauza. Cum reprezentam asta pe o axa a timpului?

Zbieratura din camera in care te afli este produsul mai multor cauze si efecte, in care am putea spune ca, gandul este cauza, doar ca si el este produsul unei cauze(ceva a provocat acel gand). Sunetele acustice sunt efectul zbieraturii, care, la randul lor, se transforma in cauza cand ajung la tine.
Cresterea deligventei dintr-un oras, acei factori, sunt tot produsul cauzelor si efectelor, doar ca ele indica o directie, aleasa de noi, de ratiunea noastra, asfel in timp, dupa o sumedenie de cauze si efecte, le putem distinge.
Eu asa vad ambiguitatile.

Nu zici rau. Gandesti logic. Imi place ca zici "E doar parerea mea", sau "Eu asa vad lucrurile" si nu, precum Farfuridi, "Am zis! Din aceasta dilema nu puteti iesi".

Exact. Incearca sa explici.

Exemplul cu tigara este semnificativ, intr-adevar. Iti da o imagine a unui intreg lant de cause si efecte. Acum, nu ne propunem noi sa ajungem la un punct final al cunostintei in acest domeniu. In niciun domeniu nu s-a ajuns la asa ceva. Poate cineva sa spuna ca in matematica nu mai e nimic de invatat? Nu. La fel este si in biologie, si in istorie, si in orice. Dar, asa cum ai spus, putem scadea din incertitudini. Si, cat putem face asta, s-o facem. Nu m-am ocupat nici eu prea mult cu subiectul de care vorbim acum. Incerc sa pun in balanta mai multe idei, a mai multor ganditori, chiar si a celor din trecutul indepartat. Aristotel, de exemplu, vorbind despre lucrurile facute de om, spunea ca sunt patru feluri diferite de explicatii pe care le putem cere. A pornit de la exemplul unei statui; si a spus ca noi putem intreba: 1. Din ce e facut? - Explicatia materiala, cum a numit-o el - Raspuns: Din bronz. 2. Ce forma a luat? - Explicatia formala - Raspuns: Un aruncator de disc. 3. Cine (sau ce) l-a facut? - Explicatia eficienta - Raspuns: Myron, marele sculptor al Greciei. 4. Pentru ce l-a facut? - Explicatia finala - Raspuns: Pentru comemorarea si glorificarea atletilor greci. Cuvantul grec, tradus ca "explicatie" (conform profesorului Ryle de la Oxford) a fost latinizat "causa", romanizat "cauza", englez "cause".
De ce am dat exemplul asta. Unii sunt de parere ca termenul "explicatie" ar comunica mai bine intelesul celor spuse de Aristotel aici. Cauzele unui eveniment ar fi explicatiile sau motivele pentru care acel eveniment s-a intamplat. Tigara, din exemplul tau, are si ea o "explicatie finala" - pentru ce a fost facuta? Unii autori sugereaza ca termenul "cauza" este cam sofisticat si ca da nastere unor dificultati filosofice. Si ca in loc sa spunem "ce anume a cauzat...un fenomen" ar fi mai simplu sa spunem "cum se explica acel fenomen". Idei, sa avem si noi ce discuta. Happy New Year!

Happy New Year!

Buna completare.