Sunteți înțelepți? "Un bărbat înțelept nu își contrazice nevasta. El așteaptă până o face ea singură" (Humphrey Bogart). Asta e valabil și cu iubita, nu numai cu nevasta. Faceți așa? Dar, apropo de iubită, uite ce spune un filosof englez: "E cu neputință să iubești și să fii înțelept în același timp" (Francis Bacon). Așa să fie oare? De la Homer ne-a rămas cugetarea: "Sunt înțelepți și cei tineri, și cei frumoși, numai că mai rar". De ce mai rar? Dar, mai bine mai rar decât deloc.
Cum considerați voi importanța înțelepciunii în viața unui om? E mai importantă decât inteligența? Care ar fi câțiva pași de urmat pe calea înțelepciunii? Ce ne spun unii autori bine cunoscuți? Napoleon, de exemplu, spune: "Proștii vorbesc de trecut, înțelepții de prezent și nebunii de viitor". Dar, a fost Napoleon un om înțelept, când acțiunile lui au dus la pierderea a milioane de vieți? Dacă nu a fost înțelept, ce valoare pot avea lecțiile lui despre înțelepciune? "A ști să simulezi prostia când trebuie este cea mai mare înțelepciune" - ne spune Cato cel Bătrân. Mi se pare cam exagerat. Voi ce ziceți? "E greu să fii înțelept când ești bogat, sau bogat când ești înțelept" - spune Epictet. Cred că are dreptate. Voi ce ați alege între bogăție și înțelepciune? Confucius este de părere că "numai cel mai înțelept om și cel mai prost om nu se schimbă niciodată". De asta ce ziceți? Și, care ar fi omul acela cel mai înțelept? Eu nu știu niciunul. Interesant este și acest proverb venit de la turci: "Înțeleptul nu spune ce știe, iar prostul nu știe ce spune". Cred că asta e valabil doar în anumite circumstanțe. Pentru că în general înțeleptul spune și altora ce știe el; nu e egoist. Un proverb rusesc spune că "Nu poți cumpăra înțelepciune la târg dacă nu este deloc acasă". Acum, cu ultimele evenimente, ne-am cam dat seama ce înțelepciune e la ei acasă. 
Aforismul "Tot ce este înțelept a mai fost gândit" aparține lui Johann Wolfgang von Goethe. Iar Solomon, un rege antic evreu, a spus: "Înțelepciunea face pe cel înțelept mai tare decât zece viteji". Și fiindcă am ajuns la evrei, uite și o cugetare din Cartea Sacră a lor: "Înțeleptul repetă ce a văzut, nebunul ce a auzit". Un mare savant elvețian ne spune: "Crearea Universului este mai mult decât perfectă și este munca unui înțelept Creator" (Leonhard Euler). Interesant, să auzi astfel de cuvinte de la un mare savant! nu de la un teolog.
Dacă nu v-ați pierdut răbdarea, să-l mai ascultăm și pe Pitagora: "Mintea celui înțelept este (pentru el) putere, zid și armă". Iar Democrit, filosof grec, ne-a spus că "Din înțelepciune provin trei lucruri: gândire justă, vorbire fără greș și acțiune dreaptă". Iar constatarea "Înțeleptul poate fi fericit oriunde" o găsim într-o veche epopee indiană - Mahabharata.
Cu rugămintea de a mă scuza că m-am întins la un roman așa de lung (rareori mă întind la povești lungi, dar asta cu înțelepciunea mi se pare o temă chiar interesantă), vă cer părerea. Care dintre cugetările de mai sus v-au plăcut (dacă v-a plăcut vreuna)? Și dacă mai aveți altele. Sau, și mai bine, dacă puteți veni cu idei proprii referitoare la calitatea de a fi înțelept.
Nu stiu ce sa-ti spun. De exemplu, daaca ai familie, copii, nepoti si te-apuca intelepciunea (cam cum l-a apucat si pe Buddha...si el avea familie) atunci ce responsabilitate ai? Sa-ti urmezi intelepciunea, sa cauti iluminarea, sa-ti parasesti familia pentru ca iti distrage atentia etc, sau sa stai sa-ti cresti si sa-ti educi copiii, pe care i-ai facut constient fiind?
Intelepciunea e discutabila sau, cum zicea Einstein, relativa.
Tu ce zici? Sunt inteleapta?
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Crearea Universului este mai mult decât perfecta și este munca unui înțelept Creator. Leonard Euler
Răspunde
Inteligenta inseamna capacitatea (mentala) de a face conexiuni intre informatiile primite si a trage concluzie (chiar noua) din ele.
Inteleptul este persoana care are capacitatea de a intelege punctul de vedere si motivatia altora si a raspunde (verbal sau faptic) astfel incat sa nu le displaca (chiar daca are parere contrara).
Euler a fost unul din cei mai mari matematicieni ai tuturor timpurilor.
Prea multe lucruri care ne demonstrează doar că înțelepciunea este subiectivă și se poate numi astfel atunci când intervine în mod pozitiv asupra intereselor sau nevoilor de validare, subiective ale unui individ.
Mi-a placut acesta: "Sunt înțelepți și cei tineri, și cei frumoși, numai că mai rar". De ce? Pentru ca m-a facut sa ma gandesc ca intelepciunea nu se afla mereu in acel tablou al unui om batran, iti trebuie mai mult decat varsta ca sa fi intelept.
Alta care mi-a placut si nu se refera direct la intelepciune, dar mi se pare ca este un mod de a o obtine chiar si cand esti tanar: Invata din greselile altora, nu o sa ai timp sa le faci pe toate.
Mereu am crezut ca un om inteligent (nu zic intelept) trebuie sa vada imaginea de ansamblu, sau cum ar spune un prieten de-al meu, trebuie sa vada cauza si nu doar efectul.
"cum ar spune un prieten de-al meu..." - care prieten?
Revenind - da, trebuie să vadă imaginea de ansamblu, să vadă întreaga pădure, nu numai copacii. Și cauza, nu doar efectul.
Cu cauzele astea e mai complicat, că te tot duci înapoi din cauză în cauză și e puțin probabil să ajungi la un punct de plecare. Dar, ne întindem și noi cât putem; ne întindem doar cât ne este plapuma.
Acum, în timpurile în care trăim, totul se pune la îndoială. Ce moralitate? Ce e aia? Moralitatea e aia pe care mi-o fac eu; sau pe care mi-o aleg. Ce e aia bărbat și ce e aia femeie? Sunt cam tot una, din moment ce le putem schimba din una în alta. Ce e aia căsătorie tradițională? Un moft, o idee învechită ș.a.m.d. În condițiile astea, nu ne-am mira să auzim că se pune în discuție și înțelepciunea. Ce aia înțelepciune? Ia mai lăsați-mă cu chestii de-astea! 
Trăiesc cum vreau și fac ce vreau, numai să nu deranjez pe altul.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
