Voi ce urmăriți, mai exact, atunci când contraziceți o persoană/ opinie?

Corectarea ei.

Imi expun punctul de vedere, in asa fel incat sa il aduc pe aceeasi lungime de unda ca mine.

Din punctul meu de vedere nu ar trebui "sa urmaresti ceva". Eu cred ca as spune tot ce gandesc despre acel subiect/opinie, bineinteles ca ar trebui sa fiu destul de sigur pe parerea mea ca sa am dreptatea de partea mea in acea "contrazicere".

Care te tot contrazice de pui numai intrebari d-astea?

Cam singurul pe care l-am găsit demn de luat în seamă, e ăla de locuiește în capul meu.

Off: Ce faci, pisi?

Iete am luat o pauza de la trebi, sa ma contrazic cu motanul meu preferat.

Nu iau urme, exprim opinii. Nu suntem la vanat, suntem la exprimat. Tu ce urmaresti, lunetistule?

Eu iti spun ca "vii" se scrie cu doi "i" in contextul "...trebuie sa vi cu argumente in favoarea ta." Te contrazici cu mine?

Sincer...doar plăcerea de a avea o discuţie în contradictoriu cu cineva, aceasta fiind mai interesantă decât una pupincuristă unde ne dăm reciproc dreptate.
Nu vreau să conving pe nimeni de nimic şi nu vreau să mă convingă nimeni de nimic.

Cică propun un alt punct de vedere, cand contrazic. Urmaresc sa fiu urmarita, clar.
Am constatat ca daca folosesc un ton cald am mai multe sanse de a fi urmarita decat daca ma rățoiesc, dar stii cum e: toti vorbim româneste insa...hehehe, numai unii intelegem.

Să văd cât poate, cum si ce gândeşte.

Sa ma dau desteapta, ce altceva? Ah, ca vreau sa impun o idee?! nu, nicidecum. Dar cand sunt desteapta, sunt si gata.(merci Jelli)

E cu doua taisuri aceasta intrebare, pentru ca 1) uneori contrazicem si ajungem la concluzia ca de fapt nu am inteles noi ce dorea persoana in cauza sa transmita si 2) cand o intelegi, si-atunci incerci sa urmaresti sa-i aduci la cunostinta ca de fapt, ea se inseala si ca ar trebui sa-ti inteleaga si punctul tau de vedere, care se demonstreaza a fi (cel) corect, bun. Ca atare, adica - sa distinga unde a gresit sau ba...

Argumentul tau solid este exact...subred. Pai n-ai demonstrat nimic. Este ca si cand ai spune, referitor la un triunghi dreptunghic, ca a^2 + b^2 = c^2, pentru ca b^2 + c^2 = a^2. Pai aia nu e demonstratie. Si exact asa ai facut tu. Ca sa arati ca (-a*-b) este pozitiv, ai plecat de la premisa ca (-a*-b) - ab = 0. Pe ce baza afirmi ca e egal cu zero? Nu tocmai asta este ceea ce trebuie sa demonstrezi?

Demonstratie.
x = ab + (-a)(b) + (-a)(-b)
x = ab + (-a)(-b + b)
x = ab + (-a)(0)
x = ab


x = ab + (-a)(b) + (-a)(-b)
x = b(-a + a) + (-a)(-b)
x = b(0) + (-a)(-b)
x = (-a)(-b)



Cum x = ab si totodata x = (-a)(-b) rezutla ca ab = (-a)(-b)

Asta mai seamana a demonstratie.

Felicitari, esti primul/prima care si-a dat seama de greseala
A fost doar un test. Nu am avut si eu ce face si am zis sa fac un test din acesta sa vad care isi va da seama pana la urma de greseala. Felicitari, meriti cu adevarat cele 54 de fundite pe care le ai. Vroiam sa ma contrazic cu tine sa vad daca te tii bine pe pozitie, dar am zis "mai bine sa nu".


Mai pot "demonstra" urmatorul lucru:

(-a)(b) - (a)(b) = 0
asadar (-a)(b) trebuie sa fie neaparat egal cu (a)(b)

(-a)(b) = (a)(b)

Ceea ce este total gresit



Cred ca, cu aceasta metoda poti "demonstra" multe chestii


Numai cineva care stie cat de cat matematica putea sa observe greseala.

De tinut minte ca la intrebari legate de matematica eu nu voi posta aberatii, ci voi da raspunsuri bune.