Eu am ajuns cu lume de aici în privat, și in viața reala cu o persoana. Din ce văd pe site-ul ăsta au rămas numai sexistii, misoginii și religiosii îndoctrinați, toate categoriile dând cu hate. In afara de site-ul asta, cu multe persoane m-am apropiat, in online și am ajuns așa și in viața reala. Internetul apropie lumea. Normal, asta dacă se dorește. Unii oameni pur și simplu nu-și doresc mai mult decât o socializare pe internet. Sunt mulțumiți să aibă cu cine vorbi, însă, au o limita. La unii este problema de distanța, unii pur și simplu se pierd pe drum, se pierde conexiunea si tot așa. Sunt cazuri și cazuri. Personal, îmi place socializarea în online. Dacă nu era asta, nu aveam ocazia să interacționez cu atât de multe persoane diferite, din alte tari, etc.
Cam greu cu socializarea fizica pornind de la internet. Fizic, adica fata in fata, evaluezi persoana dupa cum vorbeste si se comporta, cum arata si iti formezi o parere, aici e imposibil si risti sa te intalnesti cu un instabil psihic.
Nu ăsta e scopul principal pentru care există platforma asta, pentru relaționare există platforme de dating, sau de chat. TPU este platformă de social, de problem solving, precum Softpedia, sau brainly, și nu are ca scop formarea de relații.
La fel și cu internetul în general, este conceput în principal pentru baza de date informațională, care la momentul ăsta este la un apogeu.
Fiecare foloseste TPU pentru ce are nevoie. Unii de plictiseala pur si simplu, altii pentru ca au nevoie de sfaturi, altii pentru socializare virtuala.
Virtualizarea vietii e un fenomen vechi, care se pare ca se potriveste de minune omului zilelor noastre. Suntem dependenti de simturi si ceea ce primim prin ecran seamana cu ceea ce primim in real. Asa ca nu prea mai conteaza ca e virtual.
Eu am vorbit cu persoane de aici, pe Facebook, dar nu si in viata reala. Nu s-au transformat in prietenii. In cazul meu, probabil pentru ca nu am avut cu adevarat nevoie de prieteni.
"mi se pare mie sau, in ciuda faptului ca avem oportunitatea sa interacționăm pe aci la vedere, in realitate asta nu duce la conexiuni in viața reala."
Total de acord deși mai există excepții care întăresc regula.
Și tocmai pentru ca (,) convorbirile online nu pot satisface in totalitate nevoia de contact social, nivelul de singurătate în "era comunicării digitale" a CRESCUT. Ne amăgim că nu e așa, dar realitatea asta este.
Oriunde se strâng oameni ar trebui sa poată sa se apropie. Chiar și dacă e mos crăciun cu copiii, tot se formează o relație Căci copiii știu sa fie prietenosi și iubitori. Și pana la urma moșul nu ii întâlnește niciodată, doar le lasă cadouri. S-a ajuns la moși actori, la scrisori pentru moșu, la poezii pentru moșu. Deci se formează o relatie: copiii vor sa îl cunoască pe mosu: ce face, cum e la polul Nord, care ren are nasul rosu. Numai pe internet adulții sunt plini de încredere și nu doresc decât sa fie ascultați și rămân la scris. Când a fost ultima oara când ne-am interesat de cineva în mod autentic, și dacă ne-am interesat, am creat o conexiune cu el? Pe aici răspunde lumea ca și când ar fi momentul sa arate cât de afurisiti sunt. Sincer as vrea sa stau de vorba fata în fata cu acele persoane care au dreptatea cea mai mare, sa le multumesc! Acelea sunt persoane de treabă și nu sunt psihopați, cum zicea cineva.
Nu-ți înțeleg problema, este normal ca fiecare să facă ce vrea, unii sunt mai timizi și nu vor să creeze conexiuni, unii nu au timp, unii sunt într-o perioada proastă, după cum am spus internetul este pentru informații și relaxare, nu pentru crearea de relații, relațiile se creează în timp, în viața reală, aici nu avem nevoie, ne descurcăm și fără, și suntem fericiți și empatici.
Tocmai cu Mosotti tastam și eu zilele trecute despre asta.
După părerea mea, unii pun prea mult patos în viața virtuală.
Probabil că aceste persoane au carențe în viața reală și încearcă într-un fel anume să-și umple golul de socializare, intracțiune umană prin intermediul rețelelor de socializare.
Eu personal nu sunt genul care să-și facă amiciții în viața virtuală.
Consider că viața reală e baza, acolo se crează interacțiuni sănătoase și de lungă durată.
Nu am nimic cu cei cărora le place să socializeze mult pe internet și fac din asta un stil de viață, eu vorbesc din punctul meu de vedere.
Eu folosesc internetul mai mult pentru a afla informații, de pe diverse site-uri, clipuri pe YouTube, podcasturi.
Consider că adevărata socializare, cea autentică se face în real, face to face, nu în spatele unui monitor sau ecran de telefon.
Atunci spune-mi cât crezi ca sta un om pe internet într - o zi și eu o să-ți spun ca viata omului s-a mutat online. Ieși cu prietenii la o bere și spune-mi dacă nu stau chiar și atunci cu ochii în telefon. Astfel e natural sa te intrebi: de ce nu formam prietenii?
Pai e foarte simplu de ce e asa HelpingHands, pentru ca multi de aici au deja destui prieteni si nu mai au nevoie si de altii, asa ca nu-s interesati sa raspunda si sa se apropie cand nu au nevoie de asta.
Ei vin aici mai mult nu sa se apropie, ci sa-si spuna problemele pe care culmea, nici prietenilor lor nu le zic de rusine probabil, asa ca le zic si intreaba anonim. Ce prieteni sunt aia carora nu le zici problemele tale, nu stiu, dar asta e.
Deci vin aici sa-si rezolve anumite probleme pe care nu le-au rezolvat in real.
Unii nici nu pot sa se apropie nici in real nici aici, au frica de oameni, au impresia ca toti vor sa le faca rau, asa ca nu e bine sa zica prea multe mai ales despre el, si asa mai departe.
Eu am trei prieteni f buni in real si avem contact des, insa asta nu inseamna sa nu discut personal si cu alti oameni, fie de aici fie din real, ca si aici tot oamenii aia din real sunt, multi considera poate ca aici sunt roboti, nu oameni, sunt tot oameni din real de care nu afli in real pentru ca nu ai cum, dar i-ai putea intalni si in real la o adica fara sa vrei, si atunci ai discuta, n-ai mai zice ca-s dusi, ca n-au viata si altele, chiar daca e acelasi care e si aici.
TPU e un site pentru comunicare...dar nu poti crea o relatie cu cei de aici in viata reala.
Nu as raspunde nici eu in privat pe TPU. Pe retele sociale unde pot verifica un nume, o poza, este altceva. Aici e prea anonim totul. Nu are sens. Eu nu cred ca scopul TPU e prietenia. Intru aici sa aflu lucruri sau sa dau mai departe altele. Atat
'Atunci spune-mi cât crezi ca sta un om pe internet într - o zi și eu o să-ți spun ca viata omului s-a mutat online.'
Nu e adevarat. Prietenii mei nu sunt online. Au whatsapp si cel mult Instagram. Habar nu au de altele. Daca le zic ca intru pe TPU se uita la mine ca la un extraterestru. Nu toata lumea s-a mutat online. Mai mult cei introvertiti si ei nu sunt majoritatea populatiei
Tocmai ți-am zis, internetul este folosit pentru informații și relaxare, informațiile sunt de mai multe categorii, medicale, financiare, sociale, istorice, culturale, gastronomice, etc, iar pentru relaxare jocurile, media streaming, filme. Doar cui ii lipsește interacțiunea umană cauta asta pe internet, sau în orice alt mod posibil.
Depinde cum e, sunt 2 regimuri la psihiatrie spital, la Obregia zic:
1 - Inchis, pentru cei in criza, psihoze, violenta, etc, aici e f rau, stai cu n insi in camera inchisa, nu ai voie telefon, calculator, TV insa este in camera. Se mai bat uneori intre ei, etc. Sora prietenului meu a stat acolo de cateva ori ca avea psihoza. Iei tratament cu forta daca nu vrei, daca faci scandal te leaga, etc, si se prelungeste durata sederii la inchisi. Nu iesi din camera decat insotit daca e cazul.
Unele sectii au inchisi doar pentru femei, altele doar de barbati. Unde am fost eu la liber, era pentru femei sectie de inchisi.
Cei de la liber nu au voie sa se duca la usa sa vb cu aia de la inchisi, sau sa te duci afara la geam la ei si sa vb (daca ei sunt la parter).
2 - regim deschis, 2-3 in camera dar linistiti, poti iesi cand vrei din sectie in curtea spitalului pana se intuneca, apoi se inchide usa si stai prin hol, unde vrei. Ai frigider in camera si chiuveta.
E curat cel putin unde am fost eu, nu e problema, personal in ordine, mancare in ordine dar cam putina cantitativ, nu am fost in toate 16 sectiile sa vad cum e, dar in doua din ele e bine, sunt 17 dar una e de copii.
E renovat, gresie, totul in ordine, e apa calda, e caldura, e dus pe etaj.
Nu ai voie sa iesi din curtea spitalului pana la externare, daca ai iesit si nu te mai gasesc aia, te cauta politia, tinuta obligatorie pijamaua tocmai de aia ca sa te vada aia de la poarta sa nu iesi.
Nu ai voie cu foarfeca, cutit la tine in camera.
Vine in camera asistenta sa-ti dea tratamentul de cate ori trebuie pe zi, au pungi de hartie cu nume si dozele, sau in cealalta sectie se duceau asistentii in salonul mare (la a doua sectie erau doua saloane cu 10 paturi desi aveau camere si cu 2, si acolo ia fiecare tratamentul).
Se uita unii asistenti sa iei tratamentul, daca refuzi va comunica medicului a doua zi, nu te obliga sa-l iei ca la inchisi.
Cam asa. La prima sectie ai camere pe holuri, jos se uita pe TV si vede ce se intampla, exista si intr-o camera camera de filmat, era plan sa fie in toate camerele.
Trebuie sa fi atent, ca se poate fura pacientii intre ei in camera, si nu prea ai ce le face! Daca te iei de ei si faci scandal, aterizati ambii sau ambele la inchisi.
Scrie peste tot "nu raspundem de obiectele personale pierdute".
Camerele alea sunt puse sa nu fie scandaluri, nu ca te rezolva neaparat in caz de furt.
Una peste alta nu e asa rau la liber, dar e bine sa nu ajungi acolo, adica e bine sa nu ai problema respectiva.
Nu stiu cum e in alte orase, alte spitale.
Da, ai voie sa ai orice la tine, poti sa-ti aduci TV, au priza de cablu TV in camera, bagi firul si gata ai programe, e treaba ta cum faci sa nu iti fie furat. Eu aveam telul si incarcatorul cu firul in borseta, portofelul, fiind singur in camera, nu mi s-a furat din mancare, cantarul pentru alimente, glucometru. Plecam mereu cu borseta la mine.
Dar la camera cealalta intrase unu de 60 ani sa fure de la cei 3 care stateau in camera aia dar nu erau acolo in momentul ala, l-au prins aia din camera si l-au filmat, au aratat la medici si apoi a doua zi l-au dus pe ala la inchisi la alta sectie, ca la noi era doar de femei inchisi sectie.
Luase un ap de ras pe care-l vanduse, cand a fost prins nu a fost prima data, ceva haine, deci paguba nu s-a mai recuperat. Il vindea in curte unde erau chioscurile.
HepHap întreabă: