Pe la 3 ani, nu știu ce bicicletă era, dar avea roți ajutătoare.
Cât se mai chinuiau ai mei să mă învețe.
La sapte ani, pe o bicicleta numita Saint Bernard, daca intelegi ce vreau sa spun
Inteleg diferenta dintre un Saint Bernard si un chihuaua sau un pekinez.
Cred ca aveam vreo 5 ani. Am invatat pe o bicicleta mica, pe care mi-o cumparase mama de la rusi. Initial a avut roti ajutatoare, dar tata a considerat ca sunt pentru fraieri, asa ca mi le-a scos. Bineinteles a facut asta, inainte de a apuca sa invat sa merg, si evident ca primele zile au fost un adevarat chin. Insa modul in care am invatat a fost foarte ciudat. Bicicleta imi era foarte draga, asa ca am iesit intr-o duminica in oras, impreuna cu ai mei (din cate tin minte, era undeva prin iunie cand erau alegeri pentru primar). Am luat si bicicleta, desi era un "accesoriu" inutil pe care il carasem degeaba, avand in vedere ca inca nu stiam sa merg. La un moment dat, am ajuns intr-o parcare, eu ma urcasem pe bicicleta si din joaca, tata a venit in spatele meu si m-a impins foarte tare. M-am speriat maxim, si dintr-un gest reflex, nu stiu, am inceput sa dau din picioare foarte repede. Nici mie nu mi-a venit sa cred.Parca eram o jucarie cu cheita. Tata radea cu lacrimi. In zilele urmatoare nu puteam sa merg decat daca ma impingea cineva. Incet incet m-am chinuit sa pornesc singura, asa cum puteam, cu genunchii si coatele belite Cand am mai crescut am avut o bicicleta BMX rosie. Imi placea foarte mult pe bicicleta si imi imaginam ca atunci cand o sa cresc o sa conduc masina. Si in momentul de fata, cred ca un sofer bun trebuie sa treaca in copilarie prin faza cu bicicleta. Eu cel putin, asa am invatat cum sta treaba cu luatul curbelor si cu forta centrifuga
Esti tare amuzanta! Eu am invatat sa merg pe role impreuna cu varul meu, fiecare cu cate o patina
AlexandruBaditaMarian întreabă: