La inceput oamenii locuiau in pesteri si comunicau prin semne...cu timpul, acestia au inceput sa comunice prin desene, facute pe peretii pesterilor si cu timpul au inceput sa scoata sunete(nu ma refer la sunete porcoase ), care reprezentau diferite lucruri.Inca din timpuri stravechi, oamenii nu au fost tocmai uniti...traiau in grupuri (undeva era un grup, in alta parte alt grup etc) si astfel, fiecare grup si-a format o "limba"proprie...si cu timpul, aceste limbi s-au modificat si asa s-au format limbile din zilele noastre, care peste cateva secole, pot fi cu totul altfel fata de cum sunt acum:limbile sunt intr-o continua dezvoltare si poate...intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat...se va vorbi o singura limba...cine stie?
Părerile oamenilor în privinţa darului vorbirii în alte limbi sunt împărţite şi foarte diferite, de la extrema care neagă vorbirea în alte limbi până la extrema care spun că dacă cineva nu vorbeşte în alte limbi, nu are Duhul lui Dumnezeu.
Prima manifestare a semnului vorbirii în alte limbi a avut loc chiar în ziua Cincizecimii, când s-a pogorât Duhul Sfânt ca să locuiască în toţi cei ce vor crede de atunci înainte în Domnul Isus Hristos. Iată cum ne spune Scriptura că a fost aceasta:
În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească. (Faptele Apostolilor 2:1-4)
Davyduchiha2001 întreabă: