Cred ca s-a uitat in oglinda si a descoperit efectul devastator al anorexiei.
Pentru ca nu isi poate accepta soarta viata este una plina de pericole, temeri si mai ales nedumeriri, nu toata lumea poate intelege aceste lucruri. Trebuie sa iti accepti soarta asa cum e.
Ca trece timpul si ea o sa dispara. Eu in imaginile de genul vad o clepsidra pusa orizontal, dar in care nisipul curge, spre trecut.
Presupun ca exista,fiindca,daca oamenii se tem de paianjeni, de inaltimi, de locuri publica si chiar de a ramane singuri acasa, de ce n-ar fi unii care se tem de apa? Numai ca toate fobiile au denumiri "firoscoase"iar eu n-mi amintesc care e termenul si atunci am inventat unul
; de aceea l-am pus intre ghilimele. Poate asa se spune, sau poate nu, important e ca se intelege ce vreau sa spun
Eu nu vad ca plange, ci vad mai degraba un cyborg futuristic construit sa lupte in razboaie distopice, care probabil s-a teleportat din era nanotechnologiei in prezent. In ochii ei se vede ca este un assasin cu sange rece, lipsit de constiinta, privirea ei te face sa te simti invaluit intr-o aura sumbra si parca iti vrea sufletul. Pastreaza-ti funda. Mi-a placut poza, doar.
Se spune ca nou-nascutul este mai degraba mamifer acvatic decat terestru, avand niste instincte genetice de a-si tine respiratia sub apa, de a-si modela temperatura corpului si de a inota instinctiv, mult mai evoluate decat cele de a-si mentine echilibrul terestru. Asta in primele luni de viata, apoi le pierde. Unii chiar devin cum zici presupui tu, "aquafobi". Fi-miu e unul dintre ei, nu e in stare sa se spele pe fata nici batut, iar ca sa se spele pe cap trebuie legat de maini, si aplicat un prosop pe mecla... e deja la scoala, ii place sa faca pe submarinul in Marea Neagra, dar cada inca il ingrozeste. Deci nu e o fobie psihotica latenta, e indusa de sapun
Probabil ca i se trage de la botez, nu i-o fi placut cadelnita... cred ca nici bruneta asta mica nu e departe, ei dor s-ar potrivi de minune: hiperactivi, ciufuliti, si dusmani declarati ai sapunului Protex.
Am trecut si eu prin aceasta experienta de parinte lehametit, caruia i se pareau doar fasoane nedemne de un "adevarat barbat"Cand strigam la baiatul meu:"Un barbat nu trebuie sa planga", el imi raspundea revoltat, printre lacrimi :"Sunt doar un barbat mic!"Ma pufnea rasul si recunosteam ca sapunul doare la ochi.L-am inlocuit cu samponul Johnson baby si lucrurile au reintrat in normal
Ciudat, ca fetele mele nu se plang de aceasta problema, desi au parul mai lung... ba chiar aia mai mica tine motis sa se spele cu Elsseve-ul lui nevasta-mea, pentru par vopsit. Sustine ca ii mentine culoarea blond natural mai bine, ca a lui maica-sa (aia e vopsita!) si nu vrea sa ajunga bruneta ca fratii ei care folosesc Johnson &Johnson
Asta e! Baietii sunt mai carpe la durere, eu mereu ii zic lui fi-miu ca fetele nu se plang de usturime in ochi pentru ca lor nu le intra clabucul in retine din cauza ca au gene false si fruntea bombata ciudat!
Da, exista! Este chiar una dintre simptomele principale ale turbarii. Atat la animale, cat si la oameni.
Iar m-au pus astia pe deviant? Ma rog, ca sa clarificam: nu plang, asa e fața mea.
Lasand tălmășagu la o parte, ai vazut? aprox 30-50 ore a durat pentru ca lucrarea sa arate asa(scrie undeva in dialogurile de sub desen). Cata chițibușăreală, nu era mai simplu sa-mi fi facut o poza?
Misto trimiterea la semnificatiile clinice ale aquafobiei
Pe asta o scapasem din vedere, ca i-o explicam lui April cea sensibila in conotatii poetice
Eu, mai piano cu conotatiile poetice! Sunt mult prea pragmatica pentru floricele pe campii si caluti verzi naiba stie pe unde (persoanele de fata se exclud; prietenii stiu de ce). De cand ma stiu, am urat visceral orice forma de poezie!
Pai daca nu stai locului o clipa... a asteptat sa te calmezi, ti-a facut portretul doar cat stateai pe toaleta!