am stat astazi (plictisit fiind) si ma gandeam la tot ce faceam cand eram mai mic. pe la 8-13 ani. (stateam afara de dimineata pana seara..la 8 eram afara si mai intram la 10 seara fiind ora de intrat in casa pentru toti copiii de pe strada.(stau la bloc); jucam ratele si vanatorii, flori fete filme sau baieti, uliu si porumbeii, tara tara vrem ostasi. of si multe alte jocuri superbe.).. voua nu va este dor de aceste clipe? adica la mine pe strada eram cate 10-15 copii si enervam babutele de la parter cand dadeam cu mingea in geam, aduceam fiecare copil pe rand apa cu sticlele afara, ne juleam in coate si genunchi. acum la mine pe strada nu mai vad niciun copil.(eu am 16 ani acum), e pustiu..nu se mai aude tipat de copil..pai cand eram eu mic strigau oamenii din blocuri la noi sa tacem. acum cand mai vezi 2-3 copii pe afara se joaca pe telefoane sau stau pe patura cu laptop-ul in fata. eu stateam pe patura cu prietenii si ne prefacea ca suntem la picnic chiar daca era in fata blocului si mancarea erau rosii cu branza si pufuleti. astazi chiar m-am gandit ceva timp la chestiile astea si chiar imi vine sa plang si as da orice sa mai traiesc aceste momente. imi e mila de acesti copii din ziua de azi care nu pot trai si ei aceste momente absolut superbe. inainte nu ne rugam de parinti pentru telefoane si calculatoare. ne rugam sa ne ia animalute din plastic si cuburi de construit. si atat de tare ne bucuram cand mergeam cu tatii la magazin sa luam sifoane. voi ce spuneti? nu va este dor? nu este destul de trist ca acesti copii din aceasta generatie nu o sa cunoasca bucuria generatiei noastre?(generatia cu cheia de gat)

Iti zic sincer, am 13 ani si nu ca urasc telefoanele, am un Note 4, dar chiar mi-e dor de zilele alea in care ma jucam fotbal cu varul meu, odata am spart un geam si ne-am panicat asa tare, sau de ziliele in care era iarna si ne bateam cu bulgari. Nu zic ca nu e bine sa nu ai telefon, eu am unul foarte performant, dar il folosesc cam rar nu ma joc ca snopitul. Deci da, as vrea sa retraiesc o amintire, dar daca nimeni nu se joaca... azi doar isi fac selfie-uri copii uriti si actioneaza mai violent.

Ăhh...pai...da...ce sa spun...nu mai e ce o fost trebuie sa ne obisnuim cu asta dar pe la mine (la sat) inca se mai aduna copii sa ne jucam(fotbal, tenis etc)dar nu trebuie sa te mai gandesti...gandeste la viitor...e mai bine

Da. daca stai sa te gandesti ca la 12-13 ani fetele isi arata tatele si curu in poze..eu unul la 13 ani aveam telefon cu butoane (nu prea existau atunci mai performante dar na.) abia pe la 15 ani mi-am cumparat un telefon performant si chiar mi-as da si calculatoru si telefonul pentru a mai trai macar o zi acele clipe.

Oricum nu mai e acelasi farmec ca inainte. cand povesteai ceva nu povesteai ce ai facut pe metin sau fifa. povesteai ce ai mai construit din lego sau ce animalute noi ti-ai mai cumparat. si fotbalul/tenisul/baschetul. era fara reguli. de fapt cel ce aducea mingea facea regulile

Şi eu tot 16 ani am şi la fel ca tine, am avut parte de o super copilărie! Aşa stăteam şi eu, pânaaaa noapte afara, ma lua mama pe sus in casa mai ales vara. Mi-e dor ce pot sa zic... NU se compara copilaria mea cu ce copilarie au fetițele şi băiețeii de astăzi.Atunci nu aveam telefon şi reteaua mea de socializare se numea " afară "
Dar e frumos faptul ca prietenii de acum 5-6 ani cu care mă jucam afară, îmi sunt prieteni şi în ziua de azi. Şi sincer, nu mă număr printre adolecentii care isi pierd. ziua prin Nirvana şi tot felul de cluburi Sunt mai copilaroasa de felul meu si pot sa zic ca si pana acum ma mai joc de-a v-ati ascunselea si tot felul cu verisorii mei mai mici.
O seară plăcuta, te puup

E vina in general a parintilor. Stiu oameni cu iphone de la 6-7 ani. Mai sunt si filmele de vina, sunt filme cu iubite de la 5-6 ani. Tu poti sa-ti traiesti viata. Dar de exemplu, eu am stat la bloc, si cand nu aveam calculator muream de plictiseala. Adica si calculatorul te ajuta uneori, tu poate stai la casa la bloc( parca si tu stai la bloc, nu mai stiu, oricum) si n-au posibilitatiile astea. Oricum, si calculatorul ne aduce avantaje dar si dezavantaje.

Ma regasesc si eu in nostalgia pe care ai mentionat-o.Mor de dor de zilele copilariei, zilele in care nu conta decat joaca, bicicleta si surprizele de la gume si pufuleti..ne jucam ore in sir jocuri dar nu pe calculator ci afara facand si miscare...Sincer as da orice sa imi mai retraiesc copilaria.Acum am 21 de ani si vin greutatile, responsabilitatile etcNimic nu mai e la fel.dar sa stii ca orice varsta are farmecul ei deci bucura-te de viata.