Da, ar fi fain să putem prezenta o poveste de viaţă într-o propoziţie-două, dar din păcate nu se poate...
Detaliile sunt cele care fac diferenţă şi, de cele mai multe ori, fără ele nu se poate. Ca să nu primeşti răspunsuri eronate, superficiale, e nevoie de cât mai multe detalii, părerea mea.
Ce să zic? Fiecare răspunde unde poate şi unde vrea (nu-i putem condamna), iar foarte mulţi evită întrebările lungi, ca să nu se obosească, vorba Legiuitoarei.
Eu una răspund, acolo unde ştiu şi, bineînţeles, când am timp şi chef.
De multe ori întrebările lungi sunt şi cele mai interesante, captivante, dar şi urgente, ca un strigăt disperat de ajutor. Nici mie nu mi se pare just, ca acestea să fie evitate, neglijate numai din motiv, că sunt prea lungi şi pot părea prea istovitoare pentru unii. Dar trăim în secolul vitezei şi lumea e tot mai grăbită, nepăsătoare (da, şi eu fac parte din ea). Aşa că...asta avem, cu asta defilam...
P.S. Uf, cât am vorbit! Cu fiecare cuvânt devin tot mai săracă (oare?!).
Oare de ce îmi mai pierd timpul pe aici?
Eh, si daca tot am inceput, de ce sa nu risipesc cateva si cu "Pa, pa"?
Hai, pa, pa.
Bună.
Pe mine, sincer mă obesesc întrebările lungi, evit să răspund la ele deaorece se pierd în detalii! Vorba multă sărăcia omului!
Pa, pa.
Heii. Nu stiu de ce unii nu se obosesc. Adica uneori este necesar ca intrebarea sa fie mai lunga... Sunt persoane care citesc intrebarile si cand vad ca trebuie sa se duca pe link-ul intrebarii pentru a o termina se duc la alte. Nu stiu din ce cauza... Eu de exemplu citesc intrebarile, dar atunci cand imi dau seama ca nu pot sa ajut persoana respectiva si nici nu ma intereseaza raspunsul trec mai departe, poate fi si asta.
Păi unele lungi pur și simplu nu mă atrag sau sunt agramate. Citește-o tu pe asta până la capăt și îți dau o bere virtuală: http://www.tpu.ro/......-am-jurat/
coolgirl97 întreabă:
Ionut299273 întreabă: