Mă dau din calea lui,lăsându-l să treacă, apoi cu mişcări fulgerătoare mă întorc spre el.Îl trântesc la podea, cu o răsucire îl imobilizez, îl anesteziez cu un bobârnac doar puţin...să se observe că încă e proaspăt. Apoi îl împachetez frumos, fericit că nu mai trebuie să fac drumul spre măcelărie şi îl duc nevesti-mii să-i facă soacră-mii chiftele.
Prima data tip, apoi am instinctul sa fug, apoi imi dau seama ca nu am de ce sa ma speriii si in cele din urma imi continui drumul
As putea totusi sa il vand unei fabrici de alimente ca doar
http://sanatate.bzi.ro/......egal-11138
http://www.libertatea.ro/......24560.html
=))
DaciaRomania întreabă: