Ce tip de oameni dispretuiti?

Pe cei schimbatori(acum va intelegeti peste un minut te hutuchesc)

Mincinosi si care se cred ceea ce nu sunt!

țiganii și poponarii care ascultă manele la telefon pe stradă, ăia care se îmbracă ca niște ghei, ăia care mă mint pe față, rockerii wannabe, pițipoancele care bubuie de figuri, ălea disperate după p u l ă, și lista poate continua.

Nu dispretuiesc neaparat un anumit gen de oameni...
Dar nu ii suport pe cei carora le e frica sa fie ei insisi...

Cei falsi sau cei cu 2 fete. Cei care se da prieteni buni si se oftica cand reusesti in viata si iti intoarce spatele doar ca esti mai bun ca ei. Cei care nu apreciaza ca tu ii ajuti mereu si daca o data nu poti sa-i ajuti iti sar in cap ca esti nesimtita si nu-i ajuti (uitand de datiile trecute si ca datorita tie au note mai bune)Cei care duc vb si te barfesc pe la spate.

Oamenii prosti

Toate tipurile, in mai mica sau mai mare masura.Nu prea ai de ce sa pretuiesti oamenii, si omul, ca specie de sine statatoare.

Orice tip care-l găsesc inferior mie.

Și cam după ce-i judeci?

Ma intreb ce raspuns mi-ai da dupa ce ti-ai gasit o iubita.

Încerc să văd dincolo de ambalaj, să sar peste muzica pe care o ascultă, felul în care vorbesc ş. a. m. d şi să trec direct la esenţial. În primul rând judec după acţiunile pe care le fac, că doar de aici deducem tot. Dacă dau cu capul în perete în mod repetat e clar că ceva nu-i bine.
Apoi judec după afirmaţiile care le fac şi opinile pe care le susţin. Dacă debitează prostii, dacă susţin non-sensuri şi dacă vorbesc fără să cunoască tot nu-i bine.
Şi apoi mă interesează cum se văd pe ei şi cum îi văd pe cei din jur(dacă sunt complexaţi de turma din care fac parte, dacă au un orgoliu nefondat, dacă sunt prea toleranţi sau dacă critică fără rost ş. a m. d.). Punctul ăsta e cam vag şi subiectiv, da' în general îţi spun că nu-mi plac persoanele slabe, care se lasă intimidate şi care n-au o părere personală. Până la urmă, tot acţiuniile făcute vor conta cel mai mult.
Da' tu cum îi judeci?

Oke. Răspuns mai la obiect și mai satisfăcător decât mă așteptam, deși, văzându-te pe site, ești mult mai radicală decât lași să se înțeleagă aici. Deci e cum ai zis și tu: acțiunile peste vorbe.
Eu nu-i judec, eu doar îi observ, e mai distractiv, fiindcă oamenii-s niște trestii cugetătoare, cum zicea Pascal, slabe și-n continuă schimbare. Cât despre opiniile lor, mă interesează mai mult cum și le-au format, ce stă în spatele lor, decât ele în sine, fiindcă așa îți dai seama mai bine și de omul în cauză.

Nu am nevoie sa ma alatur unor persoane, la nivel sentimental, si chiar daca as face-o, tot nu le-as pretui, pentru ca, daca stai putin sa te gandesti, si filtrezi tot ce se poate, singurul sentiment perfect natural, fara adaos si infrumusetari, este ura.Si cand esti la fel de radical cum sunt eu, in vreo 99% dintre cazuri, o iubita te-ar trage in jos, la nivelul ei, deci thanks, but, no, thanks.Treaba asta cu sentimentalismul si mai ales cu dragostea, ma lasa mai rece de 0 grade.

Virtual par mai radicală deoarece nu pot critica decât părerile pe care le susţin şi afirmaţiile făcute, iar apoi îmi rămâne ambalajul acela cam irelevant comparativ cu celelalte criterii. Nu cunosc acţiunile alea esenţiale de care vorbeam în răspunsul anterior.
În realitatea pot privi din mai multe unghiuri şi îmi permit să fiu ceva mai tolerantă(întro măsură limitată, bineînţeles, că doar n-am să suport toate cretinismele).
Cât despre ultima ta afirmaţie referitoare la opinii, mă gândesc că dacă iei opiniile unui om şi le priveşti în ansamblu(chiar dacă nu ştii ce stă-n spatele lor) nu cumva obţii o imagine reflectată a personalităţii lui?
În orice caz, ai respectul meu pentru faptul că poţi privii oamenii fără să-i judeci. Mie-mi place să îmi împart admiraţia şi dispreţul, deşi nu le fac cunoscute mereu.

Kelvin, s-ar putea să te arzi odată, cu toată răceala și indiferența ta față de simțămintele omenești.

Dispretuiesc oamenii falsi, oamenii fitosi, parsivi, rai, dar mai ales voi uri intotdeauna oamenii care sunt apreciati de toti si nu fac nimic deosebit sau nici macar nu arata bine. Aaa, si mai urasc si oamenii care se baga in seama cu tine si nici macar nu te suporta. Dar ma bucur ca am si prieteni adevarati care stiu sa faca diferenta intre oamenii care au facut din viata propria scena pe care numai ei au voie sa joace, si oamenii care stiu sa se strecoare printre obstacolele vietii, fara sa caute sa se laude cu asta.

Oamenii prosti, oamenii falsi (fatarnici), lasii, tradatorii, parvenitii, cocalarii& pitipoancele, politicienii, hotii (da nu aia care fura de foame, din cauza incompetentei sistemului), curvele-virgine, ipocritii, pupincuristii, etc (mai sunt, dar nu-mi vin acum in minte)

In principiu, nu este bine sa ai incredere in oameni. Celor enumerati mai sus, le-as da foc fara resentimente.

Ne iei la rand?

Nu-i judec în situații de zi cu zi. Când vorbim de situații excepționale: viol, crimă, batjocură care împinge granițele departe (ca-n politică) - ștanța e deja aplicată, scursură a societății. Sincer să fiu, dintre toate astea, cel mai deschis și mai puțin radical sunt cu privire la crime, paradoxal s-ar zice. Discuție lungă, oricum, ca să mă fac înțeles pe deplin.
Și tu ești șmecheră (și nu la modul manelistic), îți merge mintea brici.

Ce să zic, câteodată mă apucă lenea aia de care-ți tot vorbesc, și întreb direct, ce aia a mă-si?

Iubirea e ceva irational, si cand te prinde nu mai tii cont de rasa umana si defectele ei. Eu zic ca te ridica pe plan social si ca nu poti fi rece, dar acum nefiind indragostit nu simti.

A iubi, e ca si cum ai cumpara o masina in leasing

Ai impresia ca e a ta pana nu mai ai bani sa platesti rata (sau pana ti-o fura unu din parcare)

Indiferenta nu stiu daca o pot numi, ca imi pasa de oameni, ma dau cu capul de pereti(bine ca am si pereti falsi, ca altfel, m-ar durea capu') cand vad cat de ignoranti si nepasatori sunt unii, fata de problemele sociale generale, sau proprii, si cat de mult se afunda in prostie.Chiar as vrea sa fiu un fel de MLK, sau JFK/RFK, chiar daca as sti ca mor impuscat, macar deschid ochii oamenilor, si capat o pagina de Wikipedia, iar in cazul lui John, si pe Marylin Monroe si Jacqueline.

Daca o sa ma ard, nu stiu, presupun ca nu, desi am fost cateodata criticat pentru ceea ce unii numea asentimentalism si raceala exagerata.Eu nu sunt facut sa iubesc o singura persoana, imi iubesc si dispretuiesc specia in acelasi timp-ii dispretuiesc pentru ceea ce sunt, si ii iubesc pentru ca sunt potentiale subiecte ce pot trece prin spalarea pe creier anevoioasa, ce o mai practic din cand in cand.Schizophrenia,anyone?

Totul e trecator. Asa si iubirea. In exemplul dat de tine pot compara multe lucruri.

Normal ca iubirea e trecatoare, doar e o reactie chimica...

Grea intrebare pentru ca de felul meu nu prea stiu sa dispretuiesc. Dar as ignora pe anumite persoane, si anume - pe cele violente din orice punct de vedere, cele cu ifose si / sau cele fara educatie, bun-simt.

Schizofrenie? Neah, ești doar omul secolului 21...

Cât despre muritul pentru oameni, asta e dorința de eroism și sete de aplauze și recunoștință, deci nimic nou sub Soare... Apropox, îl urăști pe Eminescu, dar, dacă o să fii sincer cu tine și o să-i citești Glossa, reducând la minimum turația prejudecăților pe care ți le-ai format despre el, o să-i observi geniul.

Bună.
În primul mincinoșii!
Restul în funcție de situație.
Pa, pa.

În situaţiile critice bănuiesc că toţi judecăm, da' eu nu le pun eticheta direct. Atunci prefer să ştiu ce stă-n spatele crimei ăleia şi care a fost scopul. În unele circumstanţe crima poate fi o acţiune nobilă, cel puţin de unde văd eu.