Pentru ca debutul calendaristic al verii se apropie si-am aflat din oracol ca e anotimpul vostru preferat, vrem sa va facem o bucurie. Dam drumul unui nou concurs alaturi de prietenii de la Librarie.net.
De aceasta data va-ntrebam care-i cel mai important lucru pe care l-ati invatat dintr-o carte. Ce personaj v-a inspirat? Care e povestea care v-a marcat atat de mult incat v-a schimbat stilul de-a gandi?
Pentru cele mai inspirate 3 raspunsuri, oferim 3 vouchere de 100 de lei pentru orice va doriti de pe Librarie.net: carti, jocuri, jucarii, muzica sau filme. Atentie, daca vreti ca un raspuns sa fie validat ca intrare in concurs, nu poate sa aiba doar cateva cuvinte. El trebuie sa va prezinte argumentele, sa ofere mai multe detalii despre carte si sa ne convinga de punctul vostru de vedere.
Concursul se desfasoara in perioada 31 mai - 10 iunie. Mult succes!
Alexandra - TPU
Buna TPU! Eu am citit multe carti la viata mea, chiar daca am decat 12 ani, si...am invatat multe din ele.Cea care m-a inspirat cel mai mult a fost o carte scrisa de R.J.Palacio,numita ''Minunea''. Este vorba de un baiat ''diform'' care este discriminat intr-o scoala, in care el trebuia sa invete sa se integreze.El pana la urma si face prieteni adevarati si mai este discriminat.Din ''Minunea'' am invatat ca un om nu trebuie judecat dupa fata, ci dupa sufletul sau.Am mai invatat ca discriminarea nu este o solutie.
Am citit ceva romane de-a lungul vietii... insa cel mai mult m-a marcat "Nimic nou pe frontul de vest". Am invatat ca prietenii sunt mai mult decat niste simpli oameni cu care te distrezi si asa am invatat sa imi aleg prietenii pentru ca ei urmau sa devina parti din mine mai tarziu si ma bucur ca am realizat asta la timp pentru ca am reusit sa indepartez oameni cu caractere urate ce nu le vazusem pana atunci pentru ca mi se pareau amuzanti. Am ajuns sa gandesc mult mai matur decat o faceam pana atunci, am invatat ce e sacrificiul cu adevarat, ce inseamna sa pierzi pe cineva drag, ce inseamna ca o parte din tine sa moara o data cu el.
Si parca toate astea nu ar fi fost de ajuns sfarsitul cartii m-a impresionat profund. Nu puteam sa ma mai opresc din recitit pentru ca mi-a placut foarte mult... M-a strafulgereat acel sentiment care ma sperie de fiecare daca cand ma gandesc la moarte, insa linistea cu care s-a stins Paul, personajul principal, m-a facut sa imi pierd pe veci acel sentiment si sa realizez ca pana la urma poate moartea nu e ceva rau cum crezusem eu pana atunci, ca poate moartea este ceva mai frumos decat viata si acea liniste ma caracterizeaza si pe mine din momentul in care m-am oprit din a citi acele ultime randuri pentru ca deja le memorasem pentru totdeauna.
Eu nu le am cu cartile dar am vazut filme care au fost facute dupa carti si am invatat chesti foarte utile
Eu am invatat, dintr-o carte, ca prietenia nu inseamna doar cuvinte, ci fapte. Prietenia reprezinta sacrificiile pe care cineva le poate savarsi pentru prietenul/prietena lui/ei. Am invatat ca ea trebuie pastrata cu orice pret, fiind un lucru special, iar prietenia adevarata trebuie pretuita si consolidata.
Sa nu ai incredere in prima persoana pe care o cunosti si ca nu toata lumea este asa cum pare.
Ma bucur ca si tu vezi asta. E chiar foarte adevarat ce ai scris.
(Postedit) M-m razgandit, se pare ca n-am invatat nimic, asa ca imi sterg raspunsul...
Poate, dintr-o carte invat multe taine, dar mai nimeni nu le i-a in considerare. Am incercat sa vad ce si cum s-ar pune in "miscare" aceste povate. Dar, un lucru l-am invatat, carte fara povata nu exista. Iar prin acele povete eu mi-am largrgit orizonturile din fiecare carte citita.
Am citit o carte foarte intersanta acum vreo jumatate de an. Era mai bine sa-mi fi pus intrebare acesta atunci, caci acum am mai uitat unele aspecte destul de importante. Oricum cartea se numeste Fluturi de Irina Binder. Este vorba despre mai multe povesti de iubire, printre care una despre Irina( personajul principal) si un baiat care a murit intr-un accident de masina. Foarte impresionant este felul in care si-a continuat viata, alaturi de Dumnezeu. Apoi dupa cativa ani i-a intalnit pe Matei si Robert, doi tineri necasatoriti si muncitori plini de bani. A inceput o relatie cu Matei, nestiind ca de fapt Robert planuise acea intalnire inainte pentru ca avea o atractie spre ceea ce era ea cu adevart; bunatate, iubire neconditionata si o frumusete interioara de neimaginat. Chiar daca isi da seama ca are nevoie de Robert in viata sa, din cauza lui Matei care o trata neglijent ca pe o proprietate, nu vrea sa raneasca pe nimeni, asa ca ii explica lui Robert ne nenumarate ori cat de importanta e onestitatea. Poveste devine si mai emotionanta cand vine vorba de tatal sau, care a crescut-o singur la cei 50 de ani ai sai (cand s-a nascut Irina), care era cel mai exemplar tata din cati am auzit si vazut.
Aceasta carte m-a schimbat. Dupa parerea ea, Irina este una dintre cele mai iubitoare, mereu dornica de sacrificiu si modesta persoana. Cred cu tarie ca oricine va citi aceasta lectie de viata, iti va schima mentalitatea asupra lumii.
În momentul în care simţi că nu mai eşti dependent de nimeni, în fiinţă ţi se instalează o tăcere profundă, o relaxare lipsită de febrilitate şi tensiune. Dar asta nu înseamnă că atunci vei înceta să iubeşti. Din contră, vei cunoaşte pentru prima dată o nouă dimenisune, o nouă calitate a iubirii, o iubire care nu se mai limitează la cuvinte, şi care se apropie mai degrabă de prietenie pură. - Osho
Cartea care m-a marcat pe mine a fost „In tara luminii", de Cristina Roy.Am invatat ca singurul care te poate ajuta in aceasta viata este Dumnezeu. O alta carte foarte frumoasa este Maria.Din pacate cartea a ramas la bunica mea si nu stiu pe de rost autorul.Am invatat ca orice obstacol iti apare in cale, si cazi te ridici si mergi mai departe fara sa te poticnesti.Este vorba despre o fetita la care ii murise mama si care ramase doar cu tatal ei.Erau foarte saraci si de aceea stateau in gara si cerseau. Tatal ei a aus-o la sora lui si a lasat-o pentru un timp.El moare tragic iar ea ramane in grisa matusii si unchiului ei. Dupa un timp si unchiul ei moare intr-o mina d e carbuni.Matusa nu o mai poate tine si o da la o femie sa munceasca.Aceasta o plateste putin, o bate, si nu ii da sa manance insa ea merge mai departe.La varsta de numai 16 ani se casatoreste si are 4 copii.Din nefericire o fetita moare muscata de un scorpion iar baietelul cel mai mic moare de frig si foame.Sotul ei se imbolnaveste si moare.Maria,cu inima sfasiata continua sa mearga inainte sprijinita de mama raposatului ei sot.Ea se recasatoreste dupa un timp si este din nou fericita dar asta nu dureaza mult timp.Una dintre fetele ei se casatoreste in ciuda avertizarilor mamei ei. Dupa un an se dovedeste a fi adevarat ce spusese mama ei, si se intoarce acasa la paintii ei.Intr-un sfarsit reusesc sa gaseasca fericirea.Acesta era Dumnezeu.
Caretea are un final frumos iar invatatura este foarte importanta.Mie mi s-a parut o poveste uimitoare.
Care-i cel mai important lucru pe care l-am invatat dintr-o carte?
Sa fi corect si impartial indiferent de situatie, sa iti respecti prietenii, dar si dusmanii, bineinteles, la limitele bunului simt.
Cum sa evadez dintr-o puscarie si sa navighez pana dau de o insula cu negrii si ii conduc
Buna eu am citit candva, curand, Academia Vampirilor si de si titlul nu suna atat de spiritual eu am invatat din aceasta carte ca mai bine infrunti o situatie decat sa ramai nemultumit, sa traiesti clipa si sa lupti pentru ceea ce vrei pentru oameni iubiti si pentru fericirea si lucrurile care ti se cuvin sa nu lasi pe nimeni sa te calce in picioare si ca in viata conteaza cu adevarat sa nu fi facut un lucru de mantuiala.
Seria de cartii prezinta poveastea de viata a unei adolescente dhampir care este nevoita prin ceea ce este sa invate sa lupte si sa apere moroi(vampiri ce nu omoara) cum spuneam aceasta tanara lupta pentru ceea ce isi dorea si indura consecintele cu brio. Aceasta tanara era in stare sa faca orice pentru persoanele iubite de ea in special doua anume adica Lisa prietena ei cea mai buna si Dimitri instructorul ei de care se indragosteste.
Buna eu am citit candva, curand, Academia Vampirilor si de si titlul nu suna atat de spiritual eu am invatat din aceasta carte ca mai bine infrunti o situatie decat sa ramai nemultumit, sa traiesti clipa si sa lupti pentru ceea ce vrei pentru oameni iubiti si pentru fericirea si lucrurile care ti se cuvin sa nu lasi pe nimeni sa te calce in picioare si ca in viata conteaza cu adevarat sa nu fi facut un lucru de mantuiala.
Seria de cartii prezinta poveastea de viata a unei adolescente dhampir care este nevoita prin ceea ce este sa invate sa lupte si sa apere moroi(vampiri ce nu omoara) cum spuneam aceasta tanara lupta pentru ceea ce isi dorea si indura consecintele cu brio. Aceasta tanara era in stare sa faca orice pentru persoanele iubite de ea in special doua anume adica Lisa prietena ei cea mai buna si Dimitri instructorul ei de care se indragosteste.
Prieteni mei spun ca citesc prea mult insa daca te gandesti asa la o carte nu prea ai dreptate fiindca tu iti imaginezi totul ca un film ci nu faci totul mecanic.
Cred tocmai de asta ca cititul e mult mai interesant decat orice alta activitate.
Si ca exista oameni care stiu ca exista tineri care vor sa citeasca trebuie doar sa le dai ocazia sa citeasca ceea ce vor pentru mine acei oameni sunt: Stephen King, Rachel Meed, Rachel Caine, Kely Arstromng si Peter Robinson care siau dedicat viata pentru cultura si pentru placerea cititului si a scrisului,
Si ceea ce este important este ca orice carte in special il desvolta imaginatia eu sunt in clasa a VII-a si sunt cea mai buna din clasa la literatura sunt mereu cea mai activa cand vine vorba de discutarea unui text si probabil sunt si cea care citeste cel mai mult dintre prieteni mei, sa nu se intelega ca vreau sa ma laud.
Inca imi amintesc prima carte pe care am citit-o: Print si cersetor, care mi-a planut nespus de mult si care m-a invatat ca oamenii nu sunt diferiti, oricat de bogati ar fi, deoarece nu conteaza decat cum e inima lor. Acea carte mi-a deschis un fel de poarta spre o lume necunoscuta, in care intru ori de cate ori am nevoie de o pauza de la realitate. Inca de la primul rand, o carte te invita cu drag intr-un univers care atrage tocmai prin faptul ca e altfel decat lumea in care traim, altfel decat viata cu care ne-am obisnuit, altfel intr-un mod care ne duce pe alte pamanturi. Acest "altfel" l-am invatat si din "Gazda" care mi se pare o carte speciala si, mai ales, diferita. Este uitimitor cum unele creaturi ar putea fi atat de pasnice, ca vor doar binele, nerealizand ca astfel fac doar rau, necunoscand iubirea. Astfel, felul in care Ratacitoarea a inceput sa aiba sentimente si sa o iubeasca chiar pe cea pentru care nu ar trebui sa aiba mila este ceva de neinteles si mi-a schimbat oarecum stilul de a gandi. Sa traiesti pe multe alte lumi fara sa simti dragostea si apoi acest sentiment sa te invaluie mi se pare uimitor, un mod unic, ce nu poate fi imaginat. In ciuda faptului ca ii distrugea viata, chiar si Melanie o voia aproape, de unde reiese cat de puternic te poti atasa de cineva, pentru care ti-ai da si viata doar pentru a o sti acolo, in mintea ta, inca vie. Din "Eve" si "Divergent" am inteles ca, oricat de puternica e influenta celorlalti si a ceea ce "trebuie" facut, mereu va exista acea raza care straluceste in permanenta in capul nostru si care este mai puternica decat orice influenta: speranta. Am inteles ca trebuie sa ne urmam visele, sa ne gasim libertatea, sa fugim dupa iubire, oricat de grea ar fi sulita ce uneori ne strapunge inima gandindu-ne la primejdia in care cel/cea iubit(a) se poate afla sau norul negru ce ne umbreste clipele de bucurie cu clipe de frica, dar, mai ales, am inteles ca trebuie sa traim; nu stim ce ne este pregatit si nici macar ce vom face maine, asa ca trebuie sa traim prezentul, sa ne bucuram de fiecare secunda, oricat de neimportanta pare a fi. Citind randurile tiparite cu grija pe pagina alba ca zapada, pura, care arata o viata buna, in care orice se poate intampla, margelute imi curg uneori pe obraji, sclipind aceleasi trairi cu cele ale personajelor, iar grijile, frica si, mai ales, speranta acestora, trec in mainile noastre. Dintr-o intreaga biblioteca imbibata cu carti, cred ca pentru mine ar fi cel mai greu care carte sa o tin in mana, pe care sa o citesc iar si cum e sa simt din nou aceleasi trairi nemaintalnite, care par altele de fiecare data. Rand cu rand, pagina cu pagina, capitol cu capitol, cartea se apropie de sfarsit, iar personajul ce mi-a fost ca un prieten trebuie sa plece. Nu cred ca exista cineva care sa nu fi citit vreo carte si sa nu se imagineze macar o data pe el ca personaj, traind viata lui. Oare el ar fi rezistat? Oare ar fi facut alegerile bune? Oare ar fi trait? Nimeni nu stie, dar oricine isi poate imagina si poate crea propria poveste, impletind realul cu fantasticul si adaugand un strop de iubire.
Dintre toate cartile citite, cred ca cel mai mult mi s-au intiparit in minte cuvintele lui Dumbledore pentru Harry: "Fericirea poate fi gasita, chiar si in cele mai intunecate timpuri, doar daca cineva isi aminteste sa aprinda lumina", care transmit puterea pe care o are cineva asupra ta si faptul ca speranta moarte n-are, avand mereu incredere in faptul ca cineva, candva, sau chiar tu cand simti cu adevarat, te poti sa iti creezi propria lume, tinand mereu minte ca "daca ai destula putere, poti muta muntii din loc, dar daca ai destula inteligenta, poti zbura peste, ca e mai simplu".
Cred ca e cel mai frumos raspuns. Felicitari pentru ca citesti! Imi place foarte mult raspunsul tau. Bravo! >
Am învăţat să privesc lumea altfel. Fiecare lucru are un alt înţeles pentru fiecare persoană în parte. Am învăţat să iau fiecare întâmplare, să o privesc pe toate părţile şi abia apoi decizia corectă va veni de la sine. Acum ştiu că fiecărei persoane îi este destinat să meargă prin anumite locuri şi să facă anumite lucruri. Nu mai îmi este frică de eşecuri, ştiu că lucrurile care nu mi-au reuşit nu mi-au fost destinate. Cel mai important, am învăţat să mă bucur mai mult de viaţă! Cărţile au o putere magică. Toate aceste lucruri le-am învăţat din cărţile lui Paulo Coelho, "Jurnalul unui mag" şi "Vrăjitoarea din Portobello". Urmează să îi citesc şi celelalte creaţii. E un scriitor genial
Cartile sunt niste comori, mai ales atunci cand cel care le-a scris a facut-o pentru a transmite un mesaj.
Dintre toate cartile pe care le-am citit, insa, este una care mi-a ramas in suflet datorita profunzimii sale.Este vorba de Micul Print, de Antoine de Saint Exupery.
Cand doamna profesoara de limba romana ne-a spus sa o citim, nu am fost prea incantata, deoarece am crezut ca Micul Print, datorita titlului este o carte pentru copii de 8-9 ani.M-am inselat. Micul Print este de fapt o carte pentru toate varstele si pe care daca o citesti fiind atent la fiecare detaliu, iti dai seama ca este o carte minunata.Acesta a fost unul din lucrurile pe care Micul Print mi le-a amintit:sa nu judec dupa aparente.
Mi-am dat seama ca sunt pe cale sa citesc o poveste frumoasa si speciala inca de la prima pagina deoarece acolo autorul scrie o dedicatie catre prietenul lui cel mai bun, iar eu daca as scrie o carte nu as dedica-o prietenei mele decat daca ar fi ceva special.In plus, dedicatia ne da indemnul de a ne aminti de prieteni.
Din cuprinsul cartii am invatat ca trebuie sa purtam mereu inocenta copilariei in suflet, ca trebuie sa vedem lucrurile in profunzime pentru a le intelege mai bine.Am invatat ca majoritatea oamenilor se uita doar la aparente, la frumusetea sau bogatia altora, dar ca oamenii adevarati sunt cei care stiu ca nu ele sunt cele mai importate lucruri in viata.Am invatat ca trebuie sa avem grija de sufletul nostru si de fiecare data cand un sentiment de ura sau invidie apare, sa renuntam la el, sa "ne curatam" sufletul, pentru ca pana la urma aceste sentimente ne fac rau noua.Am invatat ce inseamna responsabilitatea, ca noi suntem responsabili de lucrurile noastre, de persoanele pe care le iubim si de caracterul nostru, de personalitatea noastra, deoarece noi suntem responsabili de ce suntem.Am invatat ca nu avem nevoie doar ne hrana pentru trup, ci si pentru suflet.Am invatat ca ochii sunt orbi si ca trebuie sa caut cu inima.Am invatat ca nu lucrul pe care l-am castigat este special, ci drumul pentru a-l obtine il face asa.
Finalul cartii este emotionant si ilustreaza calatoria sufletului care paraseste trupul pentru a se intoarce "acasa".Se sugereaza totusi ca moartea trupului nu inseamna si moartea sufletului si ca chiar daca e dureros pentru persoana care a ramas in viata faptul ca cineva drag a murit, durerea va trece si vor ramane doar amintirile placute.Acest lucru,de altfel,l-am invatat si eu pe pielea mea, acum ceva timp, dar tocmai acest lucru m-a facut sa inteleg mai bine acest mesaj al autorului.
Voi iubi intotdeauna aceasta carte datorita invatamintelor sale si datorita faptului ca, citind-o, am simtit o caldura in suflet si am realizat ca am devenit mai bogata.
Eu am invatat multe din carti, dar cel mai important lucru pe care l-am invatat este ca noua tehnologie nu este atat de fantastica aprecum este natura, sa vezi cum din simpla tarana se naste o planta care mai tarziu da roade fructului respectiv, e magic cum dintr-o frunza care cu ajutorul soarelui se hraneste prin fotosinteza si rasare din ea un mar (e doar un exemplu). Concluzia e ca nu noile tehnologi sunt neaparat esentiale pentru omenire ci lucrurile naturale si frumose. Ocrotiti natura!
Cel mai important lucru pe care l-am învațat dintr-o carte e să nu alergi după bani când e vorba de iubire. În carte pe care am citit-o personajul și dat seama prea târziu că dragoste nu se poate compara cu averea. Cartea se numește Scrisoare de dragoste- Mihail Drumeș
Eu citesc mai mult romane, si nu din astea spirituale.Dar am invatat:
-multe despre prietenie ( jurnalul unui pusti, hihi)
-sa nu ai incredere in toti oamenii (pe asta cred ca am deprins-o din toate)
Eu citesc mai mult gen jurnalele vampirilor/instrumente mortale, asa ca nu prea stiu ce am invatat din ele. Oricum cand citesti astfel de carti simti aventura, suspansul (ca atunci cand a evadat Chloe din sanatiriu-fortele raului absolut).
"Să zicem: poate Dumnezeu există, poate nu există... Să cântărim câştigul sau paguba pe care le-am avea dacă spunem că Dumnezeu există. Sunt două posibilităţi: dacă câştigi, câştigi totul, dacă pierzi, nu pierzi nimic. Deci nu mai şovăi, pariază că El există!"
Dar macar crezi? De ce sa pariezi pe ceva in care nu crezi?
Oricum, iti zic eu adevarul: Dumnezeu exista! El te-a creat.
Am învățat să-mi iubesc familia. Familia e cel mai important grup in care trăiește o persoană. Daca ești familist, ești un om adevărat.
Pe mine m-a inspirat cel mai mult Mihai Eminescu. A scris o gramada de opere pe placul tuturor... Am zeci de carti cu Mihai Eminescu. Imi place foarte mult ce a scris, pacat ca s-a „stins"
Heii! Pai la viata mea nu am citit cine stie cate carti, am doar 14 ani,na.Dar totusi am invatat ca trebuie sa lupti pentru visele tale,trebuie sa fii alaturi de cei dragi, sa fie "unul pentru toti si toti pentru unul"! Am invatat ca increderea se castiga.Din pacate nu am un personaj favorit,toate pers. mi-au placut in felul si stilul lor.Iar despre pov. care m-a marcat,ei bine este una de dragoste,una superba,una in care trebuie sa faci alegeri, si chiar daca ai ales ce/pe cine nu trebuia,tot il iubesti,indiferent ca in trecut poate te-a ranit.Sa iubesti cu adevarat, inseamna dragoste pura, iar eu una, cred ca mai mult exista in cartile pe care le citesc, din care am invatat o multime lucruri.
Sa fi bun cu persoana care ti-a facut bine dar si cu persoana care ti-a facut rau tot fai bine ca dumnezeu tie iti intoarce binele dar persoanei rele ii intoarce raul inapoi
Imi place foarte mult sa citesc si nu doar pentru faptul ca cititul dezvolta memoria ci si pentru simplu fapt ca, atunci cand citesti te desprinzi de lumea reala si pentru un moment te unesti cu personajele tale favorite pentru a crea minunate opere. Am invatat diverse lucruri, cred ca din fiecare carte am ramas cu ceva invatat.
Un citat dintr-o carte citita recent pentru scoala m-a marcat acesta fiind:"Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit." Imi plac mult operele de razboi si politiste, sunt o admiratoare a lui Tolstoi, ce pot sa mai spun sper ca lectura sa ajunga candva la adevarata sa valoare.
Dintr-o carte poti invata multe, cel mai important lcru l-am invatat din cartea "Croncile din Narnia"-"Calatorie pe mare cu Zori-de Zi''scrisa de C.S. Lewis.Din aceasta carte am invatat ca atunci cand ti-e frica de ceva nu trebuie sa fugi ca un las de acel lucru, si sa te lupti pentru ati invinge frica, de asemenea si multe alte lucruri dar acesta este cel mai important.Personajul care ma inspirat din aceasta carte a fost Edmund Pevensi, un baiat de 13-14 ani, care desi i-a fost frica a luptat pentru a-si invinge temerea si a reusit.In mare, acesta este lucrul cel mai important pe care eu l-am invatat dintr-o care, dar cred ca o sa mai invat si altele.
chiftelutacrocanta întreabă:
Valy9999 întreabă: