Sa va zic de ce urasc Romania "crestina" si iubesc Norvegia ateista. Poate imi spuneti voi sau va zic eu daca nu stiti ce legatura are religia cu violenta impotriva copilului.
In Romania, unul din trei parinti recunoaste ca obisnuieste sa isi bata copilul.Iar unul din cinci e convins ca doar cu violenta se poate educa un copil(?)
In Norvegia, lucrurile stau altfel.
Daca in Romania nu exista lege pentru asa ceva sau daca exista e doar formala, aflati ca in Norvegia micutii sunt protejati de lege inca de la prima palma.
Pentru cei care au o astfel de gandire de mai jos, as vrea sa argumentati de ce e primitiv sa nu lovesti un copil:
"Daca as locui în Norvegia si as avea copii, mi-as face acum bagajele si as pleca din tara aceea primitiva."
Si pentru ca trebuie sa pun o intrebare, pe TPU, as vrea sa intreb, e drept sau nedrept sa lovesti un copil?
Nu ce spune legea, nici Biblia voastra pe care nu o intelegeti, ce va spune inima.

Corect, eu am zis doar in cazuri extreme cand nu merge, eu am n parinti pentru ca ma vad cu uniii fosti colegi de generala si liceu, si vad cazuri urate unde fara masuri mai asa, nu merge.
La adolescenti merge aia cu taiat telefonul, netu si altele financiare.
La aia mai mici uneori mai merge 1-2-3-4 palme pe dos, dar atat.

Altfel in aceste cazuri, ti se va urca in cap, si e jale.

Unde a mers cu vorba buna, a mers, si e okey.
Exista si copii fieru` dracu sa stii, asta este.

Este ilegal sa dai în copii sa ști, eu am un nepoțel, niciodată nu a fost bătut, tocmai de aceea e destul de cuminte ca a fost educat altfel. Când ajungi sa dai în copii nu e ca sunt ei prea "rai" ci părinții sunt devina ca nu găsesc o comunicare și o forma de educare care sa funcționeze. Și nepotul meu face nazdravanii dar dacă vede ca se supăra părinții pe el, fiind atașat emoțional de ei, data viitoare va încerca să nu i mai supere, dacă îl bați gândirea lui va deveni animalica cumva nu va înțelege emoțional ca a greșit, dacă îl lovești va ști doar de frica ceea ce nu este ok, nu asta este ideea.

Da, cand sunt mici rare sunt cazurile nasoale, si mai merge sa nu fie nevoie de corectii.

Dar la adolescenta multi sunt nesuferiti fara motiv! Si ce sa le fac, sa mi se urce in cap?
Ori le tai tot si ii poftesc afara sa se descurce, ori. aplic o corectie daca nu merge altfel.

Bine ca n-am copil, sa ma dea pe mine afara din camera? Vaaai de capu meu, pai zboara pe usa din casa direct.
Sa se duca la munca sa se intretina.
Nici nu e nevoie de corectie.
Pai de frica daca e nesimtit!
Si refuza orice comunicare.

Din cate imi aduc eu aminte, urmasesi niste cursuri la o facultate de Psihologie (trei ani).
Când ajungi să vezi posibilul în imposibil, simți că ți-ai găsit vocația, iar ea e Psihologia.
Fara indoiala ca in cazul tau nu ti-ai gāsit-o, ca altfel nu ai mai trata lucrurile cum le tratezi acum, violent si neeficient, le-ai trata cum se trateaza in psihologie, cu metode pasnice si eficiente.
Nimic din cursurile urmate nu te invata ca violenta e o solutie, cu atat mai mult cu cat nu iti da sfaturi sa o practici, ci acolo doar te invata cum sa vb pe limba pacientului, te invata ca in spatele fiecarei probleme se pot ascunde alte nspe probleme (ex. de ordin psihologic, emotional, patologic) si tu sa nu trebuiasca decat sa vindeci rana cea din urma.

Violenta naste violenta, daca nu ar naste nu ar mai fi copii care isi ucid parintii, dar ei exista din cauza ca povestile lor raman in continuare neascultate.
De pilda, tu zici ca copilul tau te da afara din camera, dar tu nu l-ai ascultat vreodata sa vezi ce zice, de ce te da afara din camera.
Ca degeaba oricum nu te da, are el un motiv acolo, i-ai facut tu ceva.
Deci in spatele fiecarei actiuni exista o cauza mai mult sau mai putin justificata.
Da-mi un exemplu de parinte care isi iubeste copilul, ii vb frumos si copilul lui tot sa se comporte ca un magar.
Nu cumva aschia nu sare departe de trunchi?
Ca in cazul tau, ca vad ca nu ai deloc sfantul Autocontrol, cel putin din vorbirea ta asta reiese, iar lipsa autocontrolului denota a..stii tu ce.
Nu ai limba, nu stii sa asculti inimi, nu stii sa fii un psiholog bun, asta e adevarul, chiar daca doare.

Nu merita sa il atingi, merita sa il asculti!
Daca nu te asculta e ca nu ai stiut tu cum sa te comporti cu vasul tau din casa, nu l-ai curatat indeajuns(prin educatie) sau nu l-ai pretuit cand trebuia.
Si daca e copil ii va trece supararea, ca nu e batut in cui la el timpul cum e la tine, dar si aici tu poti grabi timpul pentru a economisi timp, ca printr-un amarat de imi cer scuze.
Problema ta e ca vrei sa se rezolve tensiunea spre 0 si repede, de aceea iti vei face singur dreptate pe moment, ca daca ar fi invers ai fi stat bine cu nervii, si ai gandi, chiar orice actiune pe care o faci/o face el, orice mutare pana la sah-mat.
Macar daca ai cere dreptatea aia lui Dumnezeu cu, dinte pentru dinte, dar nu, e dreptatea pe care ti-o cere inima ta, aia rea si necredincioasa, care nu tine cont ca ce face nu e o rezolvare pe termen lung ci scurt.
Ce e pe termen lung se stiu care sunt, si sunt: educatia, iubirea, cei 7 ani de acasa, tu un exemplu bun...
Dar ce exemplu bun esti tu pentru el cand il inveti ca doar cu palma se face dreptate?
Nu asa va face si el? Nepotul meu, de sapte ani, care e crescut in bataie si frica, nu isi permite sa o loveasca pe maica-sa, dar isi permite cu mine care nu lovesc. Si de ce?
Pentru ca ma-sa nu ii reproseaza cand ma loveste, nici nu ar avea cum din moment ce si ea loveste.
Sunt parinti care isi impun respectul cu forta, vor sa fie ei sefii in casa, sa dea comanda, sa spele cu copiii lor pe jos, tu, de aceea si copiii lor se comporta cum se comporta.
Si mai sunt si niste reprosuri de mai mare jena din partea lor, ca si cum ei detin monopolul si tu copil esti un nimeni, nu ai contribuit cu nimic.
Sa iti dau numai un exemplu: Ca eu te-am sters la ***.
Pai de ce m-ai facut daca nu stiai care iti sunt sarcinile?
Uite, eu nu voiam sa ma nasc, ce e vina mea?
E vina ta ca m-ai adus pe lume nepregatit(a) fizic si psihic.
Daca nu ai bani sa angajezi o bona nu fa copii si apoi sa te plangi ca i-ai facut, ca daca te plangi mai mult ma faci sa imi iau zilele si sa ma intorc in intuneric.

Tu nu ai fost niciodata parinte exemplar.Nu ai fost niciodata un copil razgaiat cum am fost eu, deci nu poti sti de ce am fost eu asa decat daca ma intrebi.
Doar stii ca sunt anxios si imi e greu sa imi asez gandurile mele caror de multe ori nu le gasesc sensul.De ce m-ai provoca la discutii epuizante cand tu stii f bine ca ce faci nu e ok?

Da, am facut si psihologia secundar pe langa info, eu am inteles, insa exista si cazuri mai izolate.

Nu am zis ca e bine asta insa.
Asa cum exista si oameni cu care nu te poti intelege.
Dar la majoritatea ai dreptate, merge cu vorba buna si nu e deloc necesara bataia deloc.

In psihologie se zice ca bataia traumatizeaza copilul, insa sa poti sa rezolvi cum trebuie si e ok.
Acuma ei zic ca orice bataie l-ar traumatiza, fie si o palma, dar na, nici sa ma traumatizeze le pe mine sa ma bage la balamuc.
Si asa are probleme deja daca nu poti cu vb buna.

L-ar traumtiza si l-ar deregla si o vorba, dar asta mi se pare exagerat.

De exemplu cica daca ii zici "fi puternic, fi tare", in inconstientul lui poate fi "aaa, deci nu sunt puternic si tare", si asta il va urmari si ii va da probleme in viata.
Trebe sa zici "esti puternic, esti tare".
Mi se par exagerari mai ales ca ei nu au demonstrat ca asa e, sunt niste banuielti psihanalitice zic eu.
Ca oricum omu ala la 20 ani nu o sa stie sa-ti zica daca in copilarie i-a zis tacsu asa sau nu, ca sa legi efectu de cauza.

E complicat sa ai copii.